pistàe , vrb: pistai, pistare, pistari Definizione nau de cosa (mescamente tostada o àrrida), fàere a orrughedhos minudos, a farinos, o segundhu fintzes a pasta, istrecare acropandho cun calecuna cosa o aina tostada: nau de cosa chi no segat, ammodhigare a cropos, a istrecadura, ponendho pesu in pitzu o poderandhodha a istrintu meda; lassare singiale de cropu (e fintzes atumbare a cropu a logu tostau); giare surra, atripare meda, pigare a cropos a meda (fintzes iscúdere a una mata po ndhe fàere orrúere su frutu, es. landhe, olia, nughe); pigare o giare cadha, múngia / pps. pistadu, pistu Sinonimi e contrari cerfai, ischitzare, pistatzare / abbugnai, atzumbarare / magiare, surrai / batacollare, matanare Modi di dire csn: pistai a fini, a grussu; pistare a unu chei s'azu, che tilipirche, chei su nie = surraidhu meda; pistai àcua = pistare a modhe, fàghere cosas in debbadas; pistàresi sa limba = (puru) faedhare in debbadas; dare pedra ’e pistare a unu = pònnereli dificurtades meda (mescamente andhèndheli in contràriu); pistai is pabaristas = istare abberindhe e serrendhe sas pibiristas a meda, pistincai Frasi pístadi sa limba, pro nàrrere machines! ◊ si pistat su sale russu pro lu fàghere fine ◊ no ti che seas subra de sas pumatas ca si pistant! ◊ chie lu at pistu custu labiolu, chi est totu a marcos?! ◊ su ferreri pistat su ferru in s'ancódina ◊ sa figu posta a càtigu si est totu pista in s'isterzu ◊ mi apo pistu unu pódhighe corpendhe a martedhu ◊ ndh'est rutu dae cadhu e at pistu sa conca a una pedra (P.Pillonca) 2. si no mi l'agabbas, oe ti pisto! ◊ ti pisto chi ti apo a fàghere modhe che tamata! 3. Gonàriu at isprimitziau a si pistai ◊ debbadas ti pistas: cusse no ti cheret ◊ chissaghi cantu as pistau in sa vida!…◊ in cussu logu est totu unu pistai: est fortunau chini ndi torrat sanu! ◊ ses tota vida pista pista! Etimo ltn. pistare Traduzioni Francese piler, écraser, se donner du mal Inglese to crush, to do one's best Spagnolo machacar, afanarse Italiano pestare, arrabattarsi Tedesco zerstoßen, stoßen, schlagen, sich bemühen, sich anstrengen.

pistorjàre , vrb Definizione pistare pruschetotu in su sensu de si pigare múngia, matana, pelea meda Sinonimi e contrari pistatzare, pistongiai, pistorai Frasi in custa terra pistorjada dae milli peleas no si pesat frama chi ómine no cherjat ◊ no est de nemos sa neche e no bi est su bisonzu de bos pistorjare tra frades ◊ che cheriat ispèrdere su fenapu pistorjàndhesi chin su picu Etimo srd. Traduzioni Francese fatiguer, affliger Inglese to weary, to harrass Spagnolo afanarse Italiano affaticare, travagliare Tedesco anstrengen, sich betrüben.

prexài , vrb, rfl: bresare Definizione provare cuntentesa Sinonimi e contrari aggajare 1, allegrare, frogare, gavisare | ctr. dispiàchere Frasi mi ndi prexu meda de su chi as fatu tui ◊ gei si ndi prexat, filla tua, chi dhi arrogas cussu fólliu!…◊ gei si ndi prexat, sa pobidha, si dh'agatat imbriagu, candu torrat!… 2. cuntentu issu, prexaus totus! Traduzioni Francese être ravi Inglese to rejoice Spagnolo alegrarse, regocijarse Italiano rallegrarsi Tedesco sich freuen.

punnài , vrb: apunnai, punnare Definizione andhare a…, petire o tirare a… (unu logu o cosa), ispínghere po…, cricare de… / a ue punnas? = a ue tzóchias?, aundi andas?; punnare a una cosa = bòllere una cosa Sinonimi e contrari apinnonare, impugnare, ispinnicai, petire 1, puxae Frasi a ube punnat custu cúrrere in fatu de pistichinzos chene fine? (F.Satta)◊ giaja iat decídiu de punnai conca a Sa Costa po mi fai biri calincuna bellesa de Castedhu ◊ su tiau punnat cumenti a unu malloru arrannegau! ◊ sos puzones sunt punnendhe a gialdinu, a mandhigare 2. punna de torrare, ca mi bisonzas in domo! ◊ si andhas luego e punnas de torrare mi agatas ◊ deo no bi punno a èssere ricu Etimo ltn. pugnare Traduzioni Francese aspirer, incliner (à) Inglese to be inclined, to yearn Spagnolo ansiar, propender Italiano anelare, propèndere Tedesco sich sehnen, neigen.

rabanàre , vrb Definizione pigare pelea, múngia manna, trebballare meda Sinonimi e contrari frustatzare, isballare, istrabatzare, peleare, stravaciai Frasi già rabanat pagu cussu póveru cristianu!… Etimo itl. arrapinarsi Traduzioni Francese se fatiguer Inglese to overwork oneself Spagnolo agotar, matarse Italiano strapazzarsi Tedesco sich strapazieren.

recuberài , vrb: arreguberare, recuperai, recuperare Definizione torrare in podere de calecuna cosa chi si fut pérdia, andhada male, fintzes aconciandhodha de torrare a serbire; rfl. pigare fortza / recuberaisí de unu dismaju = torrare àlidu, torrare sos atuamentos Traduzioni Francese récupérer Inglese to recover Spagnolo recuperar, recobrar Italiano recuperare Tedesco wiedererlangen, sich wieder erholen.

refreàre , vrb: arrasfriai, erresfriare, refriare, resfriai, rifriare Definizione pigare, ingòllere o fintzes fàere ingòllere refriu, fàere a arremadiu Sinonimi e contrari acatarrare, arremadiai, arremare, arrumai Frasi zughia pagu cuguzura in su letu e mi so refriadu ◊ titia, custu fritu oe mi refriat!◊ pizu ti che as bogadu, chi ti ses refriendhe?! Etimo ctl., spn. refredar Traduzioni Francese s'enrhumer Inglese to catch a cold Spagnolo resfriarse Italiano infreddarsi Tedesco sich erkälten.

refrenài, refrenàre , vrb rfl Definizione istaresindhe de calecuna cosa, lassare istare, fàere a mancu Sinonimi e contrari arrecatai 1, ostènnere Frasi si no ti refrenas in gioventude, fracassas sa vida tua e ti abbassas a perígulos dannosos ◊ refrena sas gherras! Traduzioni Francese se retenir, contenir Inglese to control oneself Spagnolo refrenar Italiano contenérsi, trattenérsi Tedesco sich enthalten, sich zurückhalten.

remenàre , vrb: reminare, riminare Definizione giàresi a fàere, mòvere, andhare in crica de fàere, cricare de coitare, pònnere contivígiu po fàere sa cosa Sinonimi e contrari apichiare, atoliare, ghilghisare, impiciai, impressighinire, isbrigai, isvirghinzare, reminire, spodhai Frasi solu daghi s'arrejonu che torreit a su carvone resesseit a si reminare in su de nàrrere e a ispiegare pilu pilu comente si faghiat ◊ mi frimmo e bido duos reminendhe de si acostare a nois in disizu ◊ faghiant sas laoreras a su rémina rema cun fadiga (Grolle)◊ chin su casifítziu prenu si deviat reminare ◊ li fit assénnita chin su chicaju e si no si fit reminata a nche brincare sa gianna l'aiat sinnata male Traduzioni Francese se dépêcher, s'appliquer Inglese to devote oneself, to hurry up Spagnolo darse prisa, entregarse Italiano sbrigarsi, impegnarsi Tedesco sich bemühen.

remoníre , vrb: arremonire, remuire, remunire, rimonire, rimunire Definizione pònnere apostu o in assentu sa cosa, su logu; arregòllere, assentare a una parte sa cosa a manera de no èssere in mesu a istrobbu o, foedhandho de gente, istare in domo (o fintzes recuire), lassare su giru, lassare in pàusu is àteros / ind. pres. 1ˆp. sing. remono, remonzo, 2u passau 3ˆp. sing. remunzeit Sinonimi e contrari allichidie, assetiai / acampaniare, acoglire, aconciai, allogae, arratirai, chistie, coltoire, frànghere, incungiai, partare, transiri 1 / contoniai, ghirare, recoire Frasi cheret remonidu su logu ca est totu betadu apare 2. finas cussos de s'opositzione, remonzendhe s'imbídia in cumplimentos e istrintas de manu, l'ant pienu de cunsizos ◊ isse ndh'est remunindhe cada mese de bellos papajolos, trabballandhe! 3. fizu tuo depet abbarrare allargu dae fiza mea, e si issu no si remonit za bi pesso deo a l'adderetare! ◊ tres istajones istas remunidu: essis ebbia in s'istajone bella ◊ ti ses fatu santu eremitanu in calchi gruta bene remonidu? (P.Casu)◊ su trigu ndhe lu messo e lu remonzo ◊ remonie sos canes ca soe ghetandhe a ube sezis bois! ◊ a lu lassas su ballare e ti remunis a domo?! 4. sa zente fit totu remunindhe a bidha su sero ◊ remuindhe ses?! Traduzioni Francese ranger, retirer, conserver Inglese to tidy (up), to keep Spagnolo arreglar, recoger Italiano rassettare, ritirare, conservare Tedesco aufräumen, wegräumen, sich zurückziehen, aufbewahren.

rentènnere , vrb: arretènnede, retènnere Definizione coment'e mantènnere firmu (fintzes po maladia chi guastat un'arremu de no dhu pòdere mòvere)/ retènneresi de… = muntenneresindhe, lassare istare, fai a mancu de… Sinonimi e contrari agguantai, detènnere, mantènnere, tènnere, tratèniri / aostare, astèniri, refrenai | ctr. iscapae Frasi at lassadu sinnos iscritos e no cosas volavola e malas a rentènnere! ◊ li falant sas làgrimas chentza las poder rentènnere ◊ apelti tantu atrivimentu inue chi su meu ti as retentu! ◊ sos chelos azis serradu, sas abbas azis retentu 2. curre o cadhu ispanu, no ti retenzas sos giampos! ◊ a los crere fizos mios mi retenzo ca no tenent sas índulas chi tenzo ◊ fit acanta a la tènnere ma si est retesu dubbiosu Traduzioni Francese retenir, paralyser, s'abstenir Inglese to retain, to paralyze, to refrain Spagnolo retener, paralizar Italiano ritenére, paralizzare, astenersi Tedesco zurückhalten, lähmen, paralysieren, sich enthalten.

rimài, rimàre , vrb Definizione fàere a rima, andhare in rima, iscríere o foedhare cun is versos Frasi los cheria ladinos e sardos, cun versos bene fatos e gustosos, misurados, rimados, zeniosos Traduzioni Francese rimer Inglese to rhyme Spagnolo rimar Italiano rimare Tedesco sich reimen, in Reime bringen.

scabbúlli, scabbúlliri , vrb: iscabbúllere* Definizione arrennèscere a ndhe pigare calecuna cosa de is manos de un'àteru a fortza o cun abbilesa, arrennèscere a otènnere, arrennèscere a si ndh'essire o a fàere a mancu de una chistione, de una dificurtade, de ccn., arrennèscere a ndhe bogare calecuna cosa, unu profetu / pps. scabbúlliu, scabburtu, scabbutu; s. ccn. cosa de una chistioni = bogar'e ragas, lòmpere a carchi resurtadu Sinonimi e contrari afranchire, allibberai, difèndhere, disgagiai, ifrancare, illertire, irfroculare, iscrúfere, schighitzí / ischire Frasi oi gei ndi scabbullis de làmbrigas! ◊ cun tres sogas dh'acapint e no ndi dhu scabbullat nisciunus! ◊ at comporau pitiolus po is angionedhas, cussas pagas scabutas de is farruncas de is margianis 2. ant bociu a babbu e fillu, ma sa giustítzia no nd'at scabbúlliu nudha ◊ no teniat unu sodhu po ndi scabbulli unu pràngiu ◊ sighiat a si ndi pesai prima de orbesci po ndi podi scabbulli una tassa de lati ◊ imparas assumancus un'arti, su tanti po ti ndi scabbulli un'arrogu de pani ◊ at gherrau po si scabbúlliri unu palmu de terra! ◊ no si scabuleis s'alimentu chi si spàciat, ma cussu chi durat po sa vida eterna (Ev) Traduzioni Francese se débrouiller Inglese to free oneself, to get off Spagnolo apañárselas Italiano liberarsi, cavàrsela Tedesco sich befreien, sich freimachen, davonkommen.

scaravangiài , vrb: iscrafangiai*, scrafangiai Definizione su si apèrrere a pígiu de fora, fàere tzacaduras pagu fundudas, crepaduras, nau mescamente de sa pasta cun su frammentu bene aghedada e de su pane modhe cotu; fàere a tzirbisas, nau de s’orrobba chistia posta male, ammurigonada, ma fintzes de is murros candho unu est acanta a prànghere; crepare de su erríere Sinonimi e contrari afilai, cheprinare, crebulare, sacai, spreciai / acarrongiai, afrangillonai, afrascillonai, aggraminzonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, cipirodhare, frongire / ischerchedhare Frasi su mustàciu bèni trabballau si scrafàngiat in pícius candu est cotu ◊ sa figu est totu scrafangiada de cantu est cota ◊ scrafangiada che civraxu axedu siast! 2. custus pannus si funt scrafangiaus 3. no bengas allirga cun cuss'arrisu scaravangiau, o morti! ◊ gi ses arriendi pagu: scrafangiau ses?! Traduzioni Francese se crevasser, fendre Inglese to crack, to get chapped Spagnolo hender, agrietar Italiano fèndersi, screpolarsi Tedesco sich spalten, bersten, rissig werden.

scasumíri , vrb rfl Definizione bocaresindhe, si ndhe foedhare cun àtere, de una cosa, de unu segretu, de su chi unu sentit Sinonimi e contrari assaborire, indennentai, scasumai* Traduzioni Francese se confier Inglese to open one's heart Spagnolo abrirse, confiarse Italiano confidarsi, esternare Tedesco sich anvertrauen, sich aussprechen.

sciài , vrb: (scià-i) sciàiri (scià-i-ri) sciari Definizione su essire de pare de sa cosa de no abbarrare nudha intreu; fintzes su pèrdere o calare de un'istrégiu istampau / cong. 1ˆ p. sing. (chi dèu) sciatza; pps. sciatu; èssiri sciai sciai = colagola Sinonimi e contrari ifàghere*, isciusciai, isconciare / sfai Frasi calincuna dí si sciait su mundu ◊ gei fut un'ora a tzérrius, s'arratori, pariat ca si sciadiat su mundu! ◊ bosatras feis e sciadeis e dèu seu s'úrtimu a iscí is cosas ◊ est prus fàtzili chi si sciatzant su celu e sa terra prima chi arruat su prus piticu fuedhu de sa lei de Deus (Ev.) 2. sa màriga filia nci at sciatu totu s'àcua ◊ chi sa carrada sciait ndi perdeus su binu! ◊ s'àcua sciaiat de is tubbus istampaus ◊ custa miza est sciai sciai de meli! Traduzioni Francese se désintégrer Inglese to disintegrate Spagnolo desintegrar Italiano disintegrarsi Tedesco zerfallen, sich zersetzen.

scimingiài , vrb: insimingiare, sciumingiai Definizione fàere a iscimíngiu, a illuinu, pèrdere su sentidu, pigare coment'e a conca de no cumprèndhere bene fintzes po cosa imbusticada, difícile meda, chi giaet pelea manna Sinonimi e contrari abbadhinare, ammolighinare, atambainare, ibbadhinare, imbatzinare, ingadhinae Frasi est scimingedisí sa conca in mesu de is libbrus ◊ e dèu scimingendumí sa conca circhendi cussa cosa! ◊ càstia ca no tengu tempus de mi scimingiai cun su chi bolis tui! ◊ custu fragu de sigarru mi est peri scimingiandu ◊ a dh'acabbas de bati cussa cosa, ca mi scimíngiat sa conca?! ◊ acabbadha de girai ca mi scimíngiat su logu! Traduzioni Francese abasourdir Inglese to stun Spagnolo aturdir Italiano stordire, scervellare Tedesco betäuben, sich den Kopf zerbrechen.

sciorroncinài, sciorronciuài , vrb: sciurrunciài Definizione su forrogare e ispartzinare chi faent is pudhas cricandho cosa de bicare, andhare cricandho, tocandho; passare o andhare friga friga Sinonimi e contrari iforrogare, isforronciare, isterronciare, scarrovai, scorrovonai / scrabutzinai Frasi is pudhas sciorrónciuant sa cosa ammuntonada ◊ sciorrónciua sciorrónciua, sa pudha at aghetau unu sodhixedhu in su lodami ◊ is perdixis bandant a sa stua a sciurrunciai ◊ unu caboni nci essit e sciurrúncia sciurrúncia arribbat acanta de unu boscu 3. me in bidha sa piciocalla sciorrónciuat a totu dí me is arrugas. Traduzioni Francese fouiller, gratter le sol, se frotter Inglese to scratch about, to rub oneself Spagnolo hurgar, frotar Italiano razzolare, strusciarsi Tedesco scharren, sich streifen.

scistài , vrb Definizione fàere diferéntzia cun àteru, coment'e cosa chi no dhue deghet, no istat bene impare Frasi custa fuat una piciochedha bella, is làvuras arrúbias scistànt cun sa faci groga de is àterus piciochedhus Traduzioni Francese différer Inglese to differ Spagnolo diferir, diferenciarse Italiano differire, divèrgere Tedesco sich unterscheiden.

sciurmài , vrb Definizione pinnigare o andhare a sciurmas, a chedhas, a cambarada Etimo srd. Traduzioni Francese aller en groupe Inglese to go in a crowd Spagnolo ir en grupo Italiano stormeggiare Tedesco sich zusammenscharen.

«« Cerca di nuovo