infuscài, infuscàre , vrb Definizione essire iscuriosu, nau de su tempus e de s'ària chi si ammontat de nues; nau de gente, intristare, fàere cara trista, pentzamentosa Sinonimi e contrari afuscai, annapai, imbelare, impannare, inchelare, intelai Etimo srd. Traduzioni Francese s'obscurcir, assombrir Inglese to darken, to become gloomy Spagnolo ensombrecer Italiano incupirsi, infoscare Tedesco sich verfinstern, verdunkeln.

infusilàre , vrb rfl: irfusilare Definizione essire deretu, andhare che coete Sinonimi e contrari imbèlghere, irbotare, irbrinnare, irfregorare, irghelare, ispesare, tocai 1 Frasi isse, tra sos abbréngulos, ufanu cun d-una canna presa s'infusilat e faghet giannitare su catedhu (P.Casu) Etimo srd. Traduzioni Francese s'esquiver Inglese to slink off Spagnolo pirárselas Italiano svignàrsela Tedesco sich davonmachen.

ingeniài , vrb: ingeniare, ingignai, inginnai, inginniai, inzeniare Definizione andhare a géniu, èssere a gustu, pràghere; fàere sa cosa faendho a médiu fintzes si no est fàcile, pentzandhodhas totu, imbentandho calecuna cosa noa, diferente (mescamente in forma rfl.), fintzes cuncordare calecuna cosa; fàere s'inginna, s'incàsciu in is doas de is carradas po dhis pònnere is fundhos / i. a unu (nadu mescamente de fizos) = betàresi, tènnere su betu, s'assemizu de sos parentes; èssiri inginnau a… = èssere a zisa de…, fatu a…; inginnai trassas = trassai, ordiminzare carchi cosa a trassa Sinonimi e contrari geniare / abbirtiai, arragnare, imbentai, indeletare, inteltiare / cuncodrai / abbaradhare, abbelare, imbelare, indeosare Frasi a mimi no m'ingéniat: tropu arrústicu est! (A.Garau) 2. at biu s'ómini fracóngiu? at ingeniau a su babbu! ◊ sa fémina mala fait s'ómini trasseri e aici su pobidhu est custrintu a inginnai trassas po pòdiri papai ◊ su chi no tenit cosa de fai nd'inginnat de cosas!… 3. mi so ingeniadu a chircare ◊ cussu s'inzéniat a fàghere de totu, ma chentza fàghere no abbarrat ◊ pro bois m'inzénio a totu su chi poto ◊ cun carilloni e follas de iscraria inginnant una pipia de serbussu (G.Moi)◊ don Masedhu non iat mai ingeniau nudha: su bèni e su mali dh'iat fatu su fradi (I.Lecca)◊ mi depu ingeniai po unu tzichedhu de binu 4. tui ses inginnau a tiàulu! (G.Mura) Cognomi e Proverbi prb: chie no s'inzéniat no campat Etimo itl. Traduzioni Francese plaire, faire un peu de tout, s'arranger Inglese to try hard, to go down well Spagnolo caer bien, ingeniárse Italiano andare a gènio, ingegnarsi, industriarsi Tedesco gefallen, sich bemühen.

ingramesciàre, ingramessàre , vrb: ingrammessare Definizione acunnortare a pedire unu praxere a Deus, su si abbasciare a cricare s'agiudu angenu, istare a su chi faent is àteros Sinonimi e contrari incarèssere, incrubai, ingramessire, ingrasciare Frasi in d-unu velu de sonnu isvanessidu torrada ses e mi as ingramessadu (G.Branca)◊ m'ingramesso a su destinu (T.Giudice Marras)◊ bi fit cudhu chi no si fidaiat de unu ebbia e tandho s'ingrammessaiat chilchendhe s'acordu cun paritzos ◊ ti apo abbonadu su dépidu ca ti ses ingramesciadu ◊ medas in campu acudiant a sa cresiedha irbandhonada e s'ingramessaiant Etimo srd. Traduzioni Francese s'humilier Inglese to address s. o., to humble oneself Spagnolo humillarse y pedir un favor Italiano rivòlgersi a qlc., umiliarsi Tedesco angehen, sich erniedrigen.

ingrasciàre , vrb prnl: ingrassiare, ingratziai, ingratziare Definizione pedire gràtzias, su si betare a pedire calecunu praxere, su si abbasciare a cricare s'agiudu angenu agiummai coment'e pedindho gràtzias Sinonimi e contrari avocai, ingramesciare, invocai Frasi tia Frantzisca si est ingrasciada a Nostra Segnora ◊ ingratziadí a santa Marina ca bis chi sa cosa càmbiat! Etimo srd. Traduzioni Francese gagner les bonnes grâces Inglese to get on the right side of Spagnolo ganarse, cautivarse Italiano ingraziarsi Tedesco sich beliebt machen.

ingrumài , vrb: ingrummai Definizione pònnere sa crosta, sa grumma Sinonimi e contrari aggromare, aggrostare, aradhare Etimo srd. Traduzioni Francese entartrer, incruster Inglese to encrust Spagnolo incrustar Italiano ingrommare, incrostare Tedesco mit Weinstein bedecken, sich verkrüsten.

ingrussài , vrb: ingrussare Definizione essire o fàere prus grussu, crèschere de o sa grussària, nau fintzes de sa carena, de fémina príngia; nau de is errios, prènnere de abba candho calat a meda; a logos bolet nàrrere a ischedrare is muros / i. sa boxi = fàghere sa boghe russa, coment'e serragados Sinonimi e contrari introssai, introssiri | ctr. ifiniare, infinigae, insutiligai Frasi e sighit a frocare: su nie est ingrussendhe! ◊ fint úrigas sas naes ingrussàndhesi in d-unu modu raru (C.Longu)◊ cumprendusí fiat issa: dhi cresciant is titas, s'ingrussànt is ancas (I.Lecca) 2. is frúminis e is arrius si fiant ingrussaus bessendindi de is màrginis (S.A.Spano) 3. su veterinàriu at iscartau sa corada ca portàt su figau ingrussau ◊ sos dotores no adiant mai vistu unu coro ingrussatu che a su suo Etimo srd. Traduzioni Francese grossir, fortifier Inglese to grow stronger Spagnolo engrosar Italiano ingrossare, irrobustire Tedesco dick werden, sich stärken.

ingruxàe, ingruxài , vrb Definizione passare a istúturu una cosa cun àtera, pònnere o passare a grughe (fintzes a intessidura); arare a traessu, a istúturu de is surcos fatos in su brabatu; pònnere in sa grughe Sinonimi e contrari ruciare / inclavai Frasi si est sétziu e at ingruxau is bratzus ◊ ingruxai is cambas ◊ is cuadhus si funt firmaus abundi s'ingruxant is andaredhas ◊ is cranistajos ingruxant sa sarpa faendho cadinos 3. mortu a perda o ingruxau totu est su própriu: bociu dh'ant! Etimo srd. Traduzioni Francese croiser, couper Inglese to intersect Spagnolo cruzar Italiano incrociare, intersecare Tedesco kreuzen, sich kreuzen.

ingruxàre , vrb Definizione abbasciare ccn. cosa a una parte (es. sa conca o àteru); fàere totu trotu Sinonimi e contrari ancrucare, dòrchere, grunare, grusare, imbasciai, incruai, incrunai*, ingrussiare / atuturae, indortigare Frasi s'ingruxant piús de su normale chi azummai si truncant s'ischina ◊ sos chercos los at ingruxados su bentu ◊ che teracos ingruxant sa conca a donzi móvida de su padronu ◊ si ti paret bàscia sa terra pro ti pòdere ingruxare… ◊ a sa losa m'ingruxo cun devotu riguardu ◊ si devet ingruxare de fronte a sos meres Traduzioni Francese s'incliner, baisser, se courber Inglese to bend down Spagnolo inclinarse Italiano inchinarsi, piegarsi Tedesco sich neigen.

innaigainnàiga , avb Definizione andhare a s'innàiga innàiga = andai cerri cerri, andhare iscúlia iscúlia, sedatzandho is nàdigas, coment'e ballandho is nàdigas, a su tàmbula tàmbula, istòntona istòntona Sinonimi e contrari isculisiscúlisi Etimo srd. Traduzioni Francese qui se dandine Inglese walking with a wiggle Spagnolo sacudir Italiano sculettante Tedesco sich in den Hüften wiegend.

inniscíre , vrb: innisie, innisire, innixire Definizione sonare su nasu po ndhe bogare su mucu Sinonimi e contrari ischisciare, ischiscire, mucai, nesire, sinire Frasi innisíresi, nisire su mucu ◊ s'innisiant in su manigotu! ◊ est a istúrridos e innisíndhero Etimo srd. Traduzioni Francese se moucher Inglese to blow one's nose Spagnolo sonarse Italiano soffiarsi il naso Tedesco sich die Nase putzen.

innodidàre, innoditàre , vrb Definizione distínghere de is àteros, su si pònnere a notu, fàere a bíere Sinonimi e contrari annoditare Frasi su colore de s'istula s'innoditaiat in mesu de sas àrbures Etimo srd. Traduzioni Francese se distinguer Inglese to stand out Spagnolo sobresalir Italiano distìnguersi, spiccare Tedesco sich unterscheiden, hervorragen.

intanàe, intanài , vrb: intanare Definizione intrare a istare in sa tana, apartare, istare cuau, isserrau (fintzes in logu bastat chi siat) Sinonimi e contrari abbuare, abbusare 1, acalare, aclisare, acuae, afufai, ammagare, apatai, atanai, atupare, cuerrai, frànghere, imbusare, impercusinare, infoxinae, inserrai, intupai, intuvedhare, istichire, istumponai Frasi s'intanant in sas tupas ◊ mellus chi t'intanis, margiani, in sa gruta: si mi arruis asuta, s'angioni dha smàrigas! (L.Matta)◊ si est intanadu in d-una gruta candho at ischidu chi lu fint chirchendhe 2. a Frantzischedhu, candho ghiraiat a bidha, no li piaghiat a s'intanare intro de sos tzilleris Etimo srd. Traduzioni Francese rentrer dans sa tanière, se cacher Inglese to go back to one's den, to hole up Spagnolo esconderse, encerrarse Italiano rintanarsi Tedesco sich verkriechen

interinàre , vrb: intirinare, intrinai, intrinare Definizione nau de sa die, fàere note, cumenciare a iscurigare; nau de s'aera, essire iscurosa po is nues / a intirinadu = iscurighendi Sinonimi e contrari ilmurinare, incrinare, interighinare*, intrinire, murinai / annuai 1 Frasi fit interinendhe e sos primos istedhos lughiant in s'aera ◊ a s'intrinare de su die, daghi su sole iscumparit, tandho piús trista mi aparit sa disdícia infatu a mie 2. s'aera est interinada ma no proet! Terminologia scientifica sdi Traduzioni Francese noircir, faire nuit Inglese nightfall Spagnolo anochecer Italiano imbrunire, farsi nòtte Tedesco sich verdunkeln, dunkeln.

intestài, intestàre , vrb Definizione fàere in paperi, pònnere una cosa in propriedade a númene de ccn.; prnl. fàere su tostorrudu, su perrigónchinu, abbetiare insistendho in s'idea sua chentza bòllere iscurtare s'àteru Sinonimi e contrari abbetiae, acorrochinare, aperrighinare Frasi li aiat intestadu unu libbereto in sa Posta e che li poniat sa paga donzi mese ◊ totu su chi seus alloghendi oi est intestau a su mundu de cras (F.Pischedda) 2. si est intestadu de no chèrrere manigare e no bi at àpidu médiu de lu cumbínchere! Traduzioni Francese mettre au nom (de), s'entêter Inglese to head Spagnolo poner a nombre de, obstinarse Italiano intestare Tedesco auf den Namen eintragen, sich versteifen.

inteteràre , vrb Definizione fàere, essire téteru po fritu, isciustura o, nau de ccn., fintzes reberdia Sinonimi e contrari achirdinae, ateterae, incidrinai Frasi da chi mi bides intèteras sa coa e tiras calches a sa parte mia! ◊ bi at robba chi comente s'ifundhet s'intèterat ◊ titia, mi so inteterendhe de su fritu! Etimo srd. Traduzioni Francese raidir, engourdir Inglese to stiffen Spagnolo envarar Italiano irrigidire Tedesco versteifen, sich versteifen.

intraugliàre , vrb rfl Sinonimi e contrari cotulare, infrichiri, infruncuai, intraudhare, intraudhulare Traduzioni Francese se mêler Inglese to meddle (in sthg) Spagnolo inmiscuirse Italiano impicciarsi Tedesco sich einmischen.

intristài, intristàre , vrb Definizione fàere o essire tristos, dispràxios; nau de s'aera, annuare Sinonimi e contrari annicare, atejare, intristiri, pirmare | ctr. allegrare Frasi fintzas s'animali s'intristat candu est a solu ◊ dèu m'intristamu candu fui arrennegara e mi abruncudhiu 2. sa dí si est intristada, parit marchendu po proi Traduzioni Francese rendre triste Inglese to grieve Spagnolo entristecer Italiano rattristare Tedesco betrüben, sich betrügen.

intzudhíre , vrb Definizione intrare unu pagu a fortza in logu malu, difícile, de malesa, de gente meda Sinonimi e contrari atzutzudhire, fichire, ifertzire, imbèlghere, incotzigare, infruncuai, intzutzudhire Frasi no ti agatant mai in posse: no isco inue ti che intzudhis! ◊ si che intzudhiat in totue fintzas si no bi aiat logu ◊ si no intzudhis, cun totu custas màchinas no colas mai! ◊ a ue ses intzudhindhe: no bides chi no che at logu?! Etimo srd. Traduzioni Francese enfoncer, s'introduire, se faufiler Inglese to hammer, to enter, to slip in Spagnolo clavar, introducir Italiano conficcare, introdursi, intrufolarsi, ficcarsi Tedesco einschlagen, sich einschleichen, sich bringen.

irfregoràre , vrb: irfrogorare Definizione andharesindhe, fuire, isparire Sinonimi e contrari imbèlghere, infusilare, irfrusulare, irghelare, iscèrghere, ispesare Frasi nabat chi fit fortunau ca no nche fit irfregorau in su fronte ◊ su poledhu l'apo sèmpere iscapau in sa tanchita e mai si est irfregorau ◊ sos bandhios sunt bandhiandhe: e nois semus irfregoraos allargu dae sos bisonzos nostros in sa gherra! ◊ coitau ant a s'irghelare: totu irfregoradas si sunt! Traduzioni Francese s'esquiver Inglese to slink off Spagnolo pirárselas Italiano svignàrsela Tedesco sich davon-machen.

«« Cerca di nuovo