irrutiàre , vrb Definizione trebballare sa terra de no èssere prus unu rutiu Sinonimi e contrari rúpere Frasi cherzo sa terra mia pro l'irrutiare e la pienare a binza e àrvures de olia Traduzioni Francese défricher Inglese to break up Spagnolo roturar Italiano dissodare Tedesco urbar machen.

isaligàre , vrb: isargare Definizione mundhare, pinnigare s'àliga de su logu po dhu fàere límpiu; marrare, tirare s'erba de mesu de sa cosa prantada, arregòllere o prugare sa malesa Sinonimi e contrari disargare, illansanare, irderbai, isciligare, munnuzare | ctr. imbratare Frasi cheret isargada sa carrela, finas ca colat sa portessione ◊ no bastamus mancu a isargare, in custu logu, de cantu che carrant arga sos bentos! 2. eallu a babbu ingruxadu, isarghendhe su trigu aupadu! Etimo srd. Traduzioni Francese nettoyer, émonder Inglese to clean up Spagnolo relimpiar, limpiar, mondar Italiano ripulire Tedesco reinigen.

iscampiài , vrb: scampiai Definizione fàere límpiu unu logu de sartu, fàere a logu campu; nau mescamente de s'aera candho si che pesant is nues o fintzes candho si faet lughe su mengianu Sinonimi e contrari isclarire, ispalaciae, ispanigai, orbesci Frasi a fai su narboni bollit nai a iscampiai su buscu, limpiai sa terra, abbruxai sa linna po podi arai e seminai 2. candu proit abarraus in sa barraca finas a iscampiai ◊ a pagu a pagu fiat iscampiendu: calàt su bentu e is nuis curriant ◊ su tempus malu est durau una mes'ora e pustis at iscampiau ◊ at iscampiau e si bit su soli Etimo ctl. escampiar Traduzioni Francese se rasséréner Inglese to clear up Spagnolo serenarse, despejarse Italiano rasserenarsi del tèmpo Tedesco sich aufheitern.

ischidàre , vrb: ischitare 1, iscidae, iscidai, ischirae, issidare, schidai Definizione acabbare de dormire; fàere passare o leare su sonnu, cricare de èssere prus abbistos, prus atentos / ind. imp. 1ˆ p. pl. ischidaemus Sinonimi e contrari abbeltudare, abbitzare, irvertudare, isvizuliare, sciambullai, seguzare | ctr. dormire Frasi tocat a ischidare chito su manzanu pro fàghere faina ◊ l'ant drommidu pro lu operare, s'iscuru, ma no bi at ischidadu ◊ si ndh'est ischidadu assuconadu ◊ su pitzinnu pariat ischidannesinne ◊ su pipiu paret iscidandhosindhe ◊ su megnanu mi ne issidant is pudhos cantanno 2. est arrivada s'ora de ti ndhe ischidare e de mustrare sa cara! ◊ prova a ti ndhe ischidare, o terra mia: promissas e isperas no isetes! ◊ fàghedi pagos passos ca t'ischidas! Etimo ltn. excitare Traduzioni Francese réveiller Inglese to wake up Spagnolo despertar Italiano svegliare Tedesco wecken.

isciunterrài , vrb Definizione bogare de asuta de terra; bogare a pígiu Sinonimi e contrari iscarragiare | ctr. carragliare, incarralzare, sunterrai Frasi ndi ant isciunterrau su mortu 2. ndi as isciunterrau una chistioni giai iscaréscia Traduzioni Francese déterrer, exhumer Inglese to dig up, to exume Spagnolo desenterrar, exhumar Italiano dissotterrare, esumare Tedesco ausgraben.

isclarài , vrb: iscrarai Definizione fàere craru, bogare a craru, fàere prus in colore craru (o fintzes ispiegandho cosa a foedhos)/ iscrarai sa boxi = ispertai sa boxi Sinonimi e contrari ilgiarare, isclarire, iscrariai*, ispanigai, scampiai / ispiegare Frasi oi su mengianu est imburrascau: funt is otu e no at iscrarau ancora ◊ as a biri un'ispéndula de luxi e s'ànima ti at a iscrariai ◊ unu lampu at iscrariau su logu 2. candu eus iscrarau sa coja portamu una fardeta imprestara! ◊ est un'argumentu difítzili a isclarai Traduzioni Francese éclairer, faire jour Inglese to light up, to clear Spagnolo aclarar, clarear Italiano schiarire, illuminare, albeggiare Tedesco aufhellen, erleuchten, dämmern.

isclarída , nf: iscraria 1, iscrarida, ixarida Definizione su àere iscrariu s'aera, nau siat po s'iscuru e siat po is nues chi s'istésiant e lassant intrare prus lughe; su àere fatu o su fàere una cosa prus crara Sinonimi e contrari artziada, ilgiariada, iscrariada, ispalatada, ispannuscada, scampiamentu Frasi est essidu su manzanu a s'isclarida de s'orizonte ◊ sunt tucaos a s'impudhile e a s'iscraria che fint a mesu caminu ◊ a s'iscrarida de s'aera est essidu s'arcubbalenu 2. a su móbbile li cheret dadu un'iscrarida ca est tropu cotu Etimo srd. Traduzioni Francese éclaircie Inglese clearing up Spagnolo escampada, claro Italiano schiarita, rasserenaménto Tedesco Aufheiterung.

isclaríre , vrb: iscrarire, sclariri Definizione fàere prus craru, nau pruschetotu de su chelu candho abbarrat límpiu de nues Sinonimi e contrari ilciarire, illaschiare, iscampiai, ispalaciae | ctr. annuai 1, imbujare Frasi s'aera a manzanu fit annuada ma a bortaedie che at iscraridu ◊ custu colore est tropu cotu: cheret iscraridu Etimo srd. Traduzioni Francese éclaircir Inglese to clear up Spagnolo clarear Italiano schiarire Tedesco aufhellen.

isconsiminzàre, isconsimizàre , vrb: iscosciomingiai, iscossiminzare, iscossimizare, iscossomingiai, iscussimintzare, iscussiminzare, scoscimingiai Definizione bogare de pare, iscosciare, illascare, guastare male una cosa, nau mescamente de is peis o cambas de unu trastu; fàere dannu Sinonimi e contrari destrui, dissantarare, ildeossare, irgangalistae, isbabbarrare, iscadapiare, iscunsertare, istracassare, istraessare, scannugai, scosciai | ctr. conziminare, ingrauciare Frasi si che la fúrrias gai, cussa cradea l'iscossiminzas, totu! 2. donzi note l'iscrujuraiat s'àitu e chin sa robba l'iscussimintzaiat su semenatu Etimo srd. Traduzioni Francese dégonder, disjoindre Inglese to unhinge, to break up Spagnolo romper, destrozar Italiano sgangherare, sconnèttere Tedesco aus den Angeln heben, aus den Fugen bringen.

iscrariài , vrb: iscraricare, iscrarigare, scrarai Definizione fàere craru, prus craru, chi si potzat bíere méngius, fàere lughe / primu de i. = innantis de fàghere die Sinonimi e contrari aclarai, acrarire, allucorare, ilciarire, illuchèschere Frasi fiat ora de orbesci e fiat iscrariendu ◊ su manzanu fit comintzandhe a iscrarigare ◊ sa luxi iscràriat su logu Etimo srd. Traduzioni Francese éclaircir Inglese to light up, to clear up Spagnolo alumbrar Italiano rischiarare Tedesco erleuchten.

iscrèdere , vrb: iscrèere, iscrètere, iscrèiri, iscrere, scrèiri Definizione prnl., lassare o acabbare de crèdere, no crèdere prus a sa cosa chi unu est ibertandho, no crèdere ca si biet sa cosa comente est / pps. iscréditu, iscréitu, iscrétidu, iscrétiu / iscrei a unu = fai a manera chi no pentzit prus a sa cosa chi fiat abetendi Sinonimi e contrari disaprensionai, discrèiri Frasi mi fia iscreindhe candho apo bidu chi fizis istentendhe ◊ bah, dèu mi ndi andu, ca madiru miu si at a èssiri giai iscrétiu! ◊ aspetamus galu, ca mancari siat tardu no est ora de iscrèdere ◊ passeit unu bellu pagu de tempus e incumintzeit a s'iscrètere ◊ su mardiedu si depit portai aillargu de is angionis istitaus po si nd'iscrei 2. dónnia tantu mannant a calicunu a s'iscrèere, a preguntare, a ischire sas intentziones de cudhos malintrannados 3. cussa est cosa chi naraus a is piciochedhus po ndi dhus iscrei de bolli benni a Castedhu! Etimo srd. Traduzioni Francese ne plus attendre après avoir vainement attendu Inglese to give up weating vainly (after a long time) Spagnolo descreer Italiano sméttere di aspettare dópo aver attéso invano Tedesco nach einer langen Wartezeit, das Warten ablassen.

iscumentàre , vrb Definizione isconciare, betare apare (nau de màniga, èssere lasca, mòvere aintru de s'ogu de sa ferramenta) Sinonimi e contrari irfàchere, isciasciai, isconciare, iscunsertare, isordulare | ctr. cumentare Frasi sos coros cherent provaos e, candho benit, sa prova iscumentat cantu bi at ◊ irfriguraos in cada mermu, in cust’ísula nighedha che atramentu, iscumentant su rànchiu mutricore ◊ s'àinu chi t'iscumentet, a tie solu! 2. seo andhau a su ferreri po mi fàere una pariga de cotzas po mi cumentare su marrone, ca dhu tenio totu iscumentau (M.Deiana) Traduzioni Francese effarer, disjoindre, défaire Inglese to break up, to destroy, to dismay Spagnolo deshacer Italiano sgomentare, sconnèttere, disfare Tedesco erschüttern, aus den Figen bringen, zerstören.

iscumpassàre , vrb Definizione agiummai coment'e fàere a cumpassu: abbaidare bene a s'atenta Sinonimi e contrari iscodrignare, palmizare Frasi sos pilos canos chi mi apo agatadu mi los apo iscumpassados rie rie Traduzioni Francese dévisager Inglese to look up and down Spagnolo examinar Italiano squadrare, osservare Tedesco mustern, beobachten.

ispalaciàe , vrb: ispalatare, ispalatzare, ispallatare, ispallatzare Definizione su iscrarire de s'aera annuada, su che pesare is nues Sinonimi e contrari illaschiare, iscampulare, isclarire, isgiannare, ispartentare, isparteulare | ctr. ammantare, annuai 1 Frasi su bentu chi si est pesadu at ispallatadu s'aera ◊ canno at ispalatzatu sas àgheras, si nch'est vessitu a passitzu 2. su sole ispalatat su belu de sa memória ◊ ispalata sas nues de su male! Etimo ltn. ex palatium Traduzioni Francese s'éclaircir Inglese to clear up Spagnolo despejarse, aclararse Italiano rischiararsi Tedesco sich aufhellen.

ispannài, ispannàre, ispannàri , vrb: spannai Definizione apèrrere, ispràghere, nau de su butone de is erbas e matas; nau de àteru, coment'e apèrrere e giare o fàere lughe Sinonimi e contrari abbèrrere, isclarire, ispalaciae / allugare, ilgiarare, illuminai Modi di dire csn: ispannai is abas = ispàrghere sas alas; ispannare su dolu = passai, allebiai, sciagai su dolori, su disprexeri Frasi un'arrosa est ispannada ◊ is froris funt cumentzendi a ispannai ◊ po no camminai in lentza sa buca tropu ispannas! (Pani) 2. acò s'astru de arghentu ispannendhe dogni nue! ◊ sas fritzas tébias de maltu che ant ispannadu sas aeras ◊ antiga domo mia, abblandhas sa tristia e ispannas su coro a su cuntentu (P.Fae)◊ s'at a ispannare su chelu piús luadu in ispijos de sole ◊ daghi ant ispannadu cussu velu, tandho sa Chéjia los afestat totu sos chi sunt dignos de istare in chelu ◊ su sole ispannat sas umbras ◊ sa luna lucorosa ispannat sas campuras 3. pro t'ispannare su dolu pensa chi t'istimo! Etimo itl. spannare Traduzioni Francese éclore, se rasséréner Inglese to blossom, to brighten up Spagnolo abrirse, desabotonarse, despejarse Italiano sbocciare, rasserenarsi, illuminare, dissipare, dissòlvere Tedesco aufblühen, sich aufheitern, erleuchten, vertreiben.

ispeltàre , vrb: ispertare, ispretai, ispretare, spertai Definizione ischidare, mòvere o atzitzare s'atentzione, batire sa gana, s'apititu, fàere spertu, atentu, cabosu; pigare in cunsideru una chistione, cunsiderare po cumprèndhere e nàrrere ite o comente est, nàrrere sa cosa, ispiegare; petenare pilos iscrabionaos / ispertare paràula = bogare faedhu Sinonimi e contrari abbibare, dispertare*, insissiligai, intzidiare, ischidare, ispipigliare / isparpedhare, spetedhai Frasi su binu chi bufamus nos ispeltat su sentidu ◊ pighit una pruga, chi dhi podit ispretai s'apititu! 2. beniat una sennora chi si fachiat ispertare dae ajaja: a mimme mi nche bocabant fora pro no intèndhere su chi nabant ◊ e bois, limbas, ispertate! ◊ isse faedhat bene ispretendhe chistionos in italianu ◊ custa cosa no est ispertata vene ◊ sas oricras separaiant sos sonos s'unu dae s'àteru e sa limba chircaiat de los ispertare (M.Pira) 3. chin sas féminas no resessiat a ispertare paràula ◊ si fachet ajuare chene ispertare paràula, solu a tzinnos ◊"Bobbore! Bobbore!" repitiat tra issa chena resessire a ispretare faedhu (G.B.Fressura) Etimo ctl., spn. Traduzioni Francese attirer, exciter, interpréter Inglese to wake up, to prod, to interpret Spagnolo despertar, interpretar Italiano destare, stuzzicare, interpretare Tedesco erwecken, auslegen.

ispipigliàre, ispipillàre , vrb: ispipilliare, isprivillare, spibillae Definizione essire o fàere prus biu, prus ischidu, abbistu, prontu, fàere impresse / i. su sonnu = fàere passare su sonnu, fàere ischidare Sinonimi e contrari ispabigliare* Frasi su binu batit allegria e ispipillat sa fantasia ◊ sicomente non miras, carchi die t'ispipillas si ses ocricunzau! ◊ sa vidha si est torrandhe a ispipillare apustis de sa gherra ◊ Antonedhu si fut isprivillau e birgunza no ndhe teniat prus ◊ bos ispipíglio su sonnu, deo! 2. ispipíllati, si los cheres bídere colandhe! ◊ si no t'ispipillas, sos àteros ti nche colant totus a innantis Traduzioni Francese faire ou devenir plus vif, animé Inglese to liven up Spagnolo animar Italiano vivacizzare Tedesco beleben.

ispuntài , vrb: ispuntare, spuntai Definizione segare is puntas, segare o guastare sa punta, tocare su binu nou; bogare cosa posta a punghidura; cumenciare a bogare, a essire sa punta; rfl. nau de is binos, essire aghedos, guastos Sinonimi e contrari ispitare, scomai / essire / achedare 1 | ctr. acuciai Frasi in binza semus ispuntendhe sa bide ◊ a faedhare male ses avesu: sa limma ti la deves ispuntare! (V.Congias) 3. in Sardigna no passat dí chi no ispuntit unu frori de una mata Etimo srd. Traduzioni Francese épointer Inglese to blunt, to cut the tip off, to come up, to become sour Spagnolo despuntar, aparecer, agriarse Italiano spuntare Tedesco die Spitze abbrechen.

istodhíre , vrb: istudhire Definizione tirare de fundhu (nau de erbas, cosas prantadas), arregòllere, pigare Sinonimi e contrari bodhire, collire, irrampare, istòdhere, tirai, tòdhere Frasi no s'istodhit un'àrvure annosa pro la piantare in àteru terrinu! ◊ a boltas pianghet pro ndh'àere istudhidu unu fiore ◊ sunt istodhindhe sos budrones de sa ua ◊ ma ite animale malu fit arrivadu a l'istodhire totu cussa cariasa?! Etimo srd. Traduzioni Francese arracher Inglese to tear up Spagnolo arrancar Italiano strappare, svèllere, divèllere Tedesco reißen, ausreißen.

litzíri , vrb Definizione leàrendhe totu, limpiare, bogare, andharesindhe impresse / l. su logu = (puru) sartiare su logu, andharesindhe a fuidura Sinonimi e contrari illertire, illitire, iscabbúllere Frasi làstima chi no si mòrgiat… chi no atru si ndi fiaus litzius! ◊ gomai Melànnia, litzamí su logu e debressi! ◊ litzeimí su logu a castiai chi si bit benendi genti! ◊ bah, un'atru cropu de manu e nci dha litzu custa braba! ◊ litzeimí su logu! Traduzioni Francese déblayer Inglese to clear up Spagnolo despejar Italiano sbarazzare Tedesco abräumen.

«« Cerca di nuovo