prospéticu , agt Definitzione chi pertocat sa o est de sa prospetiva.
prospetíva , nf Definitzione sa cosa o su logu comente si podet bíere de longu coment'e istesiandhosi, o fintzes disegnu de cosa comente arresurtat bista deosi (paret chi faet istesiandho e impiticandho) e arte de disegnare is cosas comente parent a sa vista.
prospétu , nm Definitzione disegnu de calecuna cosa po comente si podet bíere de fora; fintzes lista, elencu de cosas, de ispesas.
pròspora, pròspore , nf, nm Definitzione bancu, butega Ètimu itl. prospere.
prospòre , nm Definitzione
su istare bene, su dhue àere o tènnere bene, cosas de bonu, su andhare de bene in méngius
Sinònimos e contràrios
calentesa
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
prospérité
Ingresu
flourishing
Ispagnolu
prosperidad,
lozanía
Italianu
floridézza
Tedescu
Blüte.
prossèdi , vrb: protzèdere, protzèdiri Definitzione manera de fàere de unu fache a s'àteru cun o chentza cunsideru, arrespetu e arreconnoschéntzia / ger. prossidendi Maneras de nàrrere csn: èssere bene allegau e male prossediu = nau de ccn. chi foedhat bene, ma tenet cumportamentos de malu fàere po comente pigat in àteros; protzèdere sas terras de unu = semenare sas terras de unu Frases cussa no est manera de si prossedi cun is fillus! ◊ est ispantau de comenti protzedint s'istràngiu ◊ mi at protzédiu peus de unu cani ◊ si male su mundhu protzedides, sa paga chi bos dant no l'ischides ◊ no creia de mi protzèdere gai, a mi coglionare tue! ◊ istimadha e prossedidha bèni a pobidha tua!
prossédiu , pps, agt Definitzione de prossedi; portzedidu, ma nau in su sensu de tratau o pigau de calecuna manera Frases a issa l'ant protzedida comente at meritadu ◊ candho li apo argumentadu comente nos at portzedidu si ndh'est fintzas prantu 2. cussu ndi súciat su sànguini de is pòburus, serbidoris mali pagaus e prossédius coment'e canis (S.A.Spano).
prossimàza , nf Definitzione is fèminas príngias, is pegos fémina próssimos; su èssere príngiu e in cobertantza su èssere bentrudu (a bentre de fémina príngia a mannu), e fintzes barrosia, mannosia Ètimu srd.
prossimmài , avb Definitzione fossis mai: si narat in su sensu de possibbilidade Sinònimos e contràrios abbellabbatu, bortzis, frocis, sempremmai Ètimu itl. forse mai.
próssimu , agt Definitzione
nau de un'animale fémina, chi portat su fedu in corpus
Sinònimos e contràrios
gràida,
impedidu,
prignu,
próvidu
/
cdh. pultatu
| ctr.
anzadu
Maneras de nàrrere
csn:
p. a mannu = chi dhi ammancat pagu po angiai, chi li cheret pagu tempus a ndhe fàghere su fedu; trigu p. = chi est acanta a fai s'ispiga
Frases
sas berbeghes sunt próssimas a mannu e cherent contivizadas de prus
Ètimu
ltn.
proximus
Tradutziones
Frantzesu
gravide
Ingresu
pregnant
Ispagnolu
grávido
Italianu
gràvido,
prégno
Tedescu
trächtig.
prossútu presciútu
pròstata , nf Definitzione genia de gràndhula (endócrina e esócrina) in s'arraighina de sa natura de is ómines, asuta de sa biusciuca: est manna cantu a una castàngia, punta a bàsciu (ma ingrussat a sa becesa) e in mesu dhue passat su cundhutu chi ndhe bogat s'orina de sa busciuca Sinònimos e contràrios pisceroni Frases sa busica de s'antzianu si podet irfodhionare cantu prus si serrat sa pròstata Terminologia iscientìfica crn.
pròste pòste
prostéticu , agt Definitzione nau de sonu, chi in is foedhos si ponet de aciunta, coment’est in sardu sa /i/ (nada prostética) in is foedhos chi cumenciaiant cun sa /s/ impare a un'àtera cunsonante surda aifatu (es. ltn spo(n)sus > isposu). Sa funtzione de sa /i/ prostética est assolutamente importante ca impedit chi in làcana de foedhu is cunsonantes chi si atóbiant si assímilent s'una a s'àtera faendho bènnere mancu sa funtzione grammaticale de sa cunsonante de acabbu o sa funtzione semàntica de sa /s/ chi cumenciaiat – o chi iat a cumenciare chentza custa /i/ – su foedhu fatante chi própriu po cussu arrechedit una /i/ prostética: es. sas spigas, is scalas, si no si curregent ligindho essint "saspígas, iscàlas" naendho cosas deunudotu diferentes (= sas pigas, is calas), ma arresurtant craras si naraus e iscrieus sas ispigas, is iscalas, cun sa /i/ prostética aciunta in cuménciu comente est is su manígiu fuedhau. In camp. custa /i/ in s’iscritura medas dha manígiant a lampalughe, a bortas eja e a bortas nono in su matessi foedhu etotu faendho deosi una dópia iscritura de sa matessi variante (iant a pàrrere una forma po su singulare, un'àtera po su plurale, cunsideru a parte po sa /s/ chi faet su plurale), o fintzes che dha bogant própriu, ma o faent un’aciunta paragógica a su foedhu innanti chentza chi dhue apat pausada peruna in su foedhare (es. esti sposu, fíada scónciu, depíada sposai, adi scritu), o custringhent a chie liget (chi dhue ponet sa /i/!) a currègere s'iscritura ligindho: cosa chi narat comente sa /i/ prostética est própriu de iscríere, ca si narat (mentres chi no dhue faet própriu nudha sa paragoge ca chentza pausada no si narat). Est méngius a iscríere: est isposu, fiat iscónciu, depiat isposai, at iscritu, at iscrammentau, arrespetandho su bisóngiu assolutu de sa limba (sa craresa de su chi si narat e si liget) e regularizandho s'iscritura e faendhodha fintzes prus parívile, ca totu s'àteru sardu faet custu manígiu de sa /i/ prostética cun frimmesa.
próstu pòste
prósu , nm Definitzione nau in cobertantza, su culu.
protagonísta , nm Definitzione chie faet un’istória, istória, calecuna cosa, ma pruschetotu nau de chie faet sa parte prus de importu in d-un'istória, unu contu, unu romanzu: in teatru, s'atore mannu, cussu chi faet sa parte principale.
proteína , nf Definitzione de is sustàntzias de is alimentos, sa chi serbit a fàere sa parte principale de s'intessidura de is organísimos animales (is àteras funt is tzúcuros e is grassos).
protessiòne poltisciòne
protèsta , nf Definitzione
totu su chi si narat o chi si faet in contràriu po fàere a cumprèndhere o giare a bíere cun fortza chi no si bolet calecuna cosa (o fintzes a favore de un'àtera)
Sinònimos e contràrios
abbogu
Tradutziones
Frantzesu
protestation
Ingresu
protest
Ispagnolu
protesta
Italianu
protèsta
Tedescu
Protest.