A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

tzaràca , nf: saraca, teraca Definitzione fémina pagada po serbire a contu de unu mere angenu Sinònimos e contràrios serbidora / cdh., ttrs. tziraca Frases aici seis bonas feti po si cojai cun d-unu messajedhu, o chi no, trabballu de tzeracas agatais!

tzarachía , nf: itzerachia, terachia*, tzerachia Definitzione is tzeracos, su èssere tzeracos, su fàere su tzeracu, fintzes coment'e trebballu chentza pagau, chentza connotu, a isfrutadura; giòvonos, gente giòvona (solu ómines); fintzes sa paga po calecuna faina / a tz. = a pagamentu Frases totu custos nastredhos chi ti aggradant goi meta sont su marcu de sa tzerachia! 3. su sonadori a tzarachia bandat a sonai po is cojas.

tzaràcu , nm: ceracu, seracu, teracu, tzeracu Definitzione ómine pagau po serbire a contu de mere angenu; fintzes giòvono, piciocu / leare o portare a ccn. a tzerachinu = coment'e unu tzeracu Sinònimos e contràrios intzeracu / cdh., ttrs. tziracu Frases a issa dh'arrespetant tzeracus e meris ◊ furat su tzeracu, furat sa serbirora e ti faint torrai a s'ossu! ◊ su tzerachedhu si aiat atzapatu un'àteru mere e si nche fit annatu ◊ candho cumenciaiat a amannitare, unu, dhu mandhànt a tzerachedhu cun meres angenos po dhi giare un'imbudu de trigu Tradutziones Frantzesu domestique Ingresu servant Ispagnolu criado, doméstico Italianu sèrvo Tedescu Diener.

tzaramèdha, tzaramèlla, tzarammédhu , nf, nm: ciaramedha* Definitzione chistionu, prus che àteru chentza cabu e ne coa, fintzes murrúngiu Sinònimos e contràrios apísciulu, bàdula, ciaciarra, ciarra, lúlluru, paraleta, ragàglia Frases maridu e muzere sunt sempre a tzaramella, brighendhe.

tzaravagliéri , agt, nm Definitzione chi o chie faet tzaravallos, narat cosas chentza fundhóriu Sinònimos e contràrios ciarlatanu Frases ahi, tzaravaglieri eremitanu de cantos de su bentu bardaneri! (F.Cocco)

tzaravàllu, tzaravàulas , nm: ceravàlliu*, tzeravàgliu, tzeravallu Definitzione su carravàulas, líbberu ue si podet lígere su chi at a bènnere; fintzes unu de cudhos chi andhant in giru bendhendho sa 'fortuna' Sinònimos e contràrios tzerafàvulas.

tzàre , vrb: ciai 1, giai, zare Sinònimos e contràrios dare, donai.

tzarfalíu , nm: tzarpaliu Sinònimos e contràrios burtzera Terminologia iscientìfica rba, rbc.

tzarodhài , vrb: aciarollai*, tzorodhai, tzorodhare Definitzione nàrrere o fàere is cosas a improdhu, betare is cosas a s'afaiu, chentza órdine, chentza critériu, fàere atzerodhos Sinònimos e contràrios aciapuciae, aciorobedhare, acoredhai, afioncai, allarodhai, impiastai, improdhai, inciorodhare Tradutziones Frantzesu parler à tort et à travers Ingresu to talk nonsense Ispagnolu embarullar, badajear Italianu fare o dire a vànvera, sènza critèrio Tedescu unüberlegt daherreden, aufs Geratewohl handeln.

tzarodhiài , vrb Definitzione orrosinare, pròere abbighedha fine Sinònimos e contràrios arrosinai, istedhiare, modhinare, papuschiare, proighinai, tzaviai, tziviai.

tzaródhiu , nm Definitzione ispergiada de abba o cosas deasi, proinedha de abba fine Sinònimos e contràrios arrosina, modhina, paspia, proischina, tzàviu, tzibina Ètimu srd.

tzàrpa , nf: sarpa* Definitzione calidades de sàlighe, ma mescamente s'ollastu o ollastedhu de arriu Sinònimos e contràrios atoa, sàbixi Terminologia iscientìfica mt.

tzarpadhéri, tzarpedhéri , nm, agt: serpedheri, tzerpadheri, tzerpedheri Definitzione tenent custu númene duos pigiones papadores de petza chi cassant bobbois mannos, tzilighetas, pigionedhos: su stori de Leonora e s'atilibbriu; nau de ccn., chi faet is cosas a prepoténtzia / limba tzerpedhera = limba mala, limbimalu Sinònimos e contràrios arcidedhu / atilibbriu / trasseri Frases fàinti cumenti a is tzarpadheris: a dedí si pàsiant, a su noti bicant! 2. abarra a s'avértida, ca cussa tzarpedhera est giai in punta de paradori! ◊ faci de tzerpedheri portat, cussu! Terminologia iscientìfica pzn, falco eleonorae Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu faucon Ingresu hawk Ispagnolu halcón de Eleonor Italianu falco della regina Tedescu Eleonorenfalke.

tzarpalíu tzarfalíu

tzarpía , nf, nm: cerpiu*, itzerpia, serpia, telpia, tzelpia, tzerpia, tzerpiu Definitzione dónnia e css. bobboi; foedhandho cun tzacu, unu malu, chi giaet ifadu Sinònimos e contràrios arresia, babballoti, babbaúciu, babbaudhu, babboi, errebiu, incerpiu, terpusu, titupiu, tzerpulia Frases po santu Matia oberint is ogus totus is tzerpias, is arrasias 2. arguai de tui chi ti lessas ponni is peis asusu de cussa tzarpia! ◊ si pesat rea che tzelpia ◊ at a èssi fillu de calincunu tzerpiu pudésciu! ◊ est una tzerpia arrebbeca e superba Tradutziones Frantzesu bestioles Ingresu insects Ispagnolu los insectos, bicho Italianu gli insètti Tedescu Insekten.

tzarpodhadúra , nf Definitzione cosa fata male, a improdhu, improdhu etotu, coredhu Frases at pregau, mancai a tzarpodhadura (A.Garau) Ètimu srd.

tzàrra , nf: ciarra, tzàrrala Definitzione boghes de gente foedhandho, alleghetandho / èssere a tz. posta = tzarrendhe Sinònimos e contràrios apísciulu, argiolu 1, arralla, bàdula, ciaciarra, ciaramedha, lúlluru, paraleta, ragàglia / barrosia 2. in su mundu totu cantu curriat sa tzarra de s'imperadori de Roma Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu bavardages Ingresu yak Ispagnolu cháchara, charla Italianu ciarla Tedescu falsches Gerücht.

tzàrra 1 , nf: giarra*, zara Definitzione pedra segada a piticu, fata a pedrighina.

tzarracài , vrb Definitzione papare a tzacurradura, papare Sinònimos e contràrios tzacarrai*, papai, trachedhare Frases unu pratu de sitziaca ghetamindedhu ca mi dhu tzarracu.

tzàrrala tzàrra