tunchiàre , vrb: atunchiare, ciunchiare, (túncia túncia, pro túnciare = nr. tunciatúncia, protunciàre) tunciare, tzunchiai Definizione istare o èssere a tzúnchios mescamente po dolore, maladia, ma fintzes po gosu; su si chesciare, istare a lamentu po calecuna cosa chi no andhat comente si iat a bòllere; su abboghinare de su cane candho dhu cracant Sinonimi e contrari agemenai, bemire, chesciai, grèmmere, intzunchiai, nitzulare / muschiare, musci Frasi bidèndhemi atristadu, finas sas pedras túnciant pro su dolu ◊ ruet sentza alas in terra, brujendhe, túncia túncia, cansada e chimerendhe 2. ant terrinu meda, ma túnciant pibièndhesi de no ndhe àere cantu bastat ◊ sos pòveros túnciant ca in sa partimenta de sos pagamentos sos printzipales pagant piús pagu ◊ mudu: marranu chi túncies! ◊ mancu tunciadu at Etimo srd. Traduzioni Francese gémir, glapir, japper Inglese to whine Spagnolo gemir, aullar Italiano gèmere, mugolare, uggiolare Tedesco stöhnen, winseln.

túndhere , vrb: túndiri, túnnere Definizione segare sa lana a paris de sa pedhe a is brebès (e, nau a brulla, segare is pilos)/ ger. tundhendhe, tundhindhe, pps. túndiu, tusu Frasi bi aiat ferros de túnnere a bènnere ◊ cust'iscola no est fata pro pesare bestiàmine, túndhere lana, barminare, filare e tèssere, sestare e cosire, istirare e bestire ◊ finas a rughe in conca los ant tusos! ◊ sa brebei bollit túndia paris, no a iscalitas! Terminologia scientifica pstr Etimo ltn. tondere Traduzioni Francese tondre Inglese to shear Spagnolo esquilar Italiano tosare Tedesco scheren.

turrài , vrb: aturrai 1, turrare, turrari Definizione pònnere in su fogu sa cosa fintzes chi essit assada, àrrida de si segare e fàere a farinos cun facilidade atrotigandhodha o pistandhodha e in colore de castàngia, passada a fogu Sinonimi e contrari ansare, arridae Frasi si turrat su gafè, fitas de pane, méndhula, nuxedha ◊ in àteros tempos sa raighina de sa tzicória si turraiat po fàere su cafè Etimo ctl., spn. torrar, turrar Traduzioni Francese torréfier Inglese to roast Spagnolo tostar Italiano torrefare Tedesco rösten.

turulàre , vrb Definizione istare a tórulos, a boghes, a lamentos Sinonimi e contrari abeliai, agruguai, agrumiai, arrulliai, borulare, corojare, gurruliai, intzunchiai, torrunzare Traduzioni Francese gémir, glapir Inglese to whimper Spagnolo gemir Italiano mugolare Tedesco winseln.

tuscíre , vrb: tussire, tussiri Definizione torrare s'àlidu a cropu e a boghe po neghe chi giaet ifadu in su gúturu o in bruncos Sinonimi e contrari tusciare Frasi túscio, sono sas manos e no fuit ma in feos iscríulos s'istruit ◊ dèu tostorrudu, prepotenti, e agoa… agoa mi dha tussu! ◊ tuscis forte tantu chi sos pimones s'intendhent a sonizos ◊ tussindhe ses… leadu fritu as? Etimo ltn. tussire Traduzioni Francese tousser Inglese to cough Spagnolo toser Italiano tossire Tedesco husten.

tuturàre , vrb Definizione nàrrere cosa a crítiga Sinonimi e contrari ataciai, criticai Traduzioni Francese censurer Inglese to censure Spagnolo censurar Italiano censurare Tedesco zensieren.

tuvucàre , vrb Definizione fàere tuvudu, fundhudu Sinonimi e contrari afungurai, aprofundai, aprofundhire, devucare, indevucare, istuvucare, stuvulai Etimo srd. Traduzioni Francese creuser Inglese to hollow out Spagnolo ahuecar Italiano incavare, approfondire Tedesco aushöhlen.

tzacài , vrb: ciacai, sacai, tzacare 1, tzacari Definizione fàere tzàcurru coment'e de cosa chi iscópiat, isperrare, afilare, apèrrere a cropu, segare a crepadura, crepare de su fritu o de àteru: in cobertantza, su si pigare arrennegu, foedhare male po fele, po tzacu; fintzes iscúdere (po su sonu a cropu chi faet), fàere camminu, andhare, intrare Sinonimi e contrari abbèrrere, afilai, calpire, cannire, cherpai, filiri, fresai, ischisciai, iscopiare, iscrafangiai, issacai, scanniri, sinniai, tzacarrai, tzocare / incrivire, iscúdere Modi di dire csn: tzacai a perda = iscúdere a pedra; tzacai is peis a terra = istribitare (pro arrennegu); pratu tzacau = afiladu, cannidu; fai su crepatzaca a unu = fai su crepa crepa, fàchere su derre, fàghere carchi cosa a crebu, mancari crebet, s'àteru Frasi nemus ghetat binu nou in istrexus bècius, poita su binu dhus tzacat ◊ sa canna si tzacat si pagu pagu dha fortzant ◊ portat is manus tzacadas de su frius ◊ e innui si depit tzacai s'ou, in punta o in mesu? ◊ papendi cussa cosa gei no si ant a tzacai sa brenti, no! ◊ mi depit pagai su chi mi depit, mancai tzachit… o crepit! ◊ po s'isfortzu de ai arrísiu tropu, dhi fiat tzacada una vena ◊ tzaca, manedha, ca benit babbai! ◊ tzacant is guetus arendi su celu ◊ est tzachendi de s'arrennegu ◊ in su fogu tzacat sa linna frisca, pruscatotu sa folla 2. a su fillu dhi at tzacau una bussinara ◊ lah ca ti tzacu, chi no abarras chietu! ◊ at tzacau su pratu a terra candu at ghetau sa gràtzia a is isposus ◊ mi benit ganas de dha tzacari a su muru ◊ si ti ponit chinta ti tzacat a frastimu, lah! ◊ castiadí e circa de nci tzacai su nuncu! ◊ ci fio a su postu tuo, dhi aio tzacau unu lampu e dhos io abbruscaos cummente a is tiauledhos de s'inferru! 3. toca, tzaca stradoni! Etimo srd. Traduzioni Francese fendre, éclater, crépiter Inglese to crack Spagnolo hender, reventar, crepitar Italiano fèndere, fessurare, scoppiare, crepitare Tedesco spalten, bersten.

tzacàre , vrb Definizione istichire, intrare in mesu, aintru, a fortza, ue dhue at pagu logu o no andhat tanti bene; su si pònnere aintru, in mesu de ccn. chistione Sinonimi e contrari fichire, imberzire, infruncuai, insertai, intupire, istichire, pònnere | ctr. bocare, leai / essire Modi di dire csn: tz. in ragas = manigare, bufare, betare a corpus, fai su mangiufoni; tz. fogu = apuntai o pònnere fogu; tzacaresiche una cosa in s'ogru (nadu cun fele) = fagheresindhe própiu nudha, èssere cosa chi no serbit a nudha (comenti a nàrriri ca no est bella mancus a si nci dha istichiri in is ogus); tzacàresi fora = fai su bandidu, abbandidai Frasi che mere, si che tzacheit in domo de cudhu a prepoténtzia ◊ una corròncia si che tzacat braghendhe in mesu de sos paones ◊ inue ti che ses tzachendhe: no bides chi no bi at logu?! ◊ no che tzaches sas berbeghes a s'ortu ca podent fàghere dannu! ◊ leat impresse e si che tzacat in petorras su tzoculate chi aiat furadu! 2. su pane si che l'at tzacadu in ragas totu isse! ◊ custa cosa guasta in s'ogru ti la tzacas? frundhichela, aite ti la muntenes?! 3. - Ehi si mi tzaco fora!… - nachi naraiat unu afelonadu, e a bandhidare etotu est essidu! Etimo srd. Traduzioni Francese introduire, se faufiler, se fourrer, s'entremettre Inglese to drive in, to slip in, to meddle Spagnolo meter, entremeterse Italiano introdurre, inserire, ficcare, intrufolarsi, introméttersi Tedesco stecken, sich einmischen.

tzacarrài , vrb: tzacarrare, tzacarriai, tzacurrare, tzancurrare Definizione fàere tzocu, tzàcurru coment'e de cosa àrrida o chídrina segandho, isperrandho, matzigandho (nau fintzes própriu po matzigare, istrecare a dentes cosa tostada) Sinonimi e contrari acorriatare, isbombiare, iscochidai, itzacarrai, sacai, tochedhare, trochedhare, tzachedhare, tzachidai, tzocai Modi di dire csn: tz. is dentis = arrodare de dentes; tz. sa nuxedha cun is dentis = traghedhare, segare sa nantzola a mossu; àxina chi tzacarrat = aghedhosa; tz. is manus = tzocare sas manos Frasi s'intendit sa frúsia de su fogu tzacarrendi ◊ gei at tzacarrau cussu tronu!…◊ mi pongat àxina bella, chi tzacarrit ◊ prima de nci andai at fatu custu tzacarru… ancu dhi tzacarrint is barras! ◊ est tzacurrandhe che procu in àurra! ◊ sas pitzinnas sunt tzacarrandhe chivarzu frissu ◊ femu tzacarrendi cíxiri e nuxedha 2. tzacarru perda de fogu de cantu seu barra forti ◊ su pani dh'apu tzacarrau in tres mússius Etimo srd. Traduzioni Francese crépiter, éclater Inglese to crackle, to burst, to roar Spagnolo crepitar, estallar Italiano crepitare, scoppiettare, scoppiare, rombare Tedesco bersten, knistern.

tzachidài, tzachidàre , vrb: tzachitare Definizione fàere tzàchidu, sonu o tzocu coment'e de cosa tostada àrrida o chídrina segandho, abbruxandho, iscopiandho / tz. sas dentes = traghedhare, tzacurrare Sinonimi e contrari tzacarrai, tzocai / isciopai Frasi bolos de pigas tzàchidant che foete in sas castanzas (G.Fiori)◊ su tzachitare de sa fiama no lassaiat intèndhere sas boghes ◊ chentza mancu avrèschere faghiant tzachidare su telarzu Etimo srd. Traduzioni Francese détoner Inglese to detonate Spagnolo detonar Italiano detonare Tedesco explodieren.

tzacoràre , vrb: atzacorare Definizione pigare o tènnere tzacoradura, èssere malaidóngiu, ingòllere calecuna maladia Sinonimi e contrari ammagangiai, magunire, tacare, tunconire Frasi su fritu s'intendhet intro de carre punghicosu che fritza, tzacorandhe intas su sàmbene 2. est tzacorau a prummones ◊ fintzas in crésia pessabat a cussu budhone tzacorau (S.Spiggia) Traduzioni Francese abattre Inglese to crush Spagnolo abollar, magullarse, debilitarse Italiano acciaccare Tedesco schwächen.

tzaculàre , vrb Definizione istare e mòvere a modhe in mesu de s'abba / tzaculare sas manos = tzacurrare is manos, fàere su tzacarramanu Sinonimi e contrari abbanzulicare Frasi como tzàculo tra pischinas e ludraos in mesu de ischifosos erribios ◊ a bívere in mare s'istat che sennore: àera, sole, locos de incantare, tzaculandhe e godindhe su calore ◊ mentres mamma tua est lavandhe, tue tzàculas in pitus de s'abba Etimo srd. Traduzioni Francese barboter Inglese to wallow Spagnolo chapotear Italiano sguazzare Tedesco planschen.

tzampitàre , vrb: tzapitare Definizione trebballare sa terra, is laores, a tzapita, a marronedhu Sinonimi e contrari marritai, marruntzedhare Frasi istracu ses a mesa manzanada, apenas duas oras tzapitendhe Etimo itl. Traduzioni Francese biner, sarcler Inglese to weed Spagnolo escardar Italiano zappettare, sarchiare Tedesco leicht behacken.

tzantziàre, tzantzicàre , vrb: sansiai, tzantzigare Definizione fàere o giare unu movimentu de andhetorra a cosa apicada o fintzes posta in terra ma de pòdere mòvere chentza dificurtade; iscutulare, mòvere a forte, a iscutuladura; busigare, giare incruescu, istrobbu Sinonimi e contrari bantzicare, chigliare, intzainnai, lachedhare, sachedhare / saidare, tzantzichedhare / busigare Frasi custa pitzinna ballendhe si tzàntzigat totu 2. sas frunzas de sas àrbures tzàntzigant comente andhat bentu ◊ bandhelas tzantzigadas dae frinas ◊ su bentu est tzantzighendhe sas àrbures 3. mih su dílicu, chi no si cheret tzantzicau! Etimo srd. Traduzioni Francese osciller Inglese to oscillate, to dangle Spagnolo oscilar Italiano oscillare, ciondolare Tedesco schwanken.

tzapàre 1 , vrb: aciapai* Definizione agatare cosa comente podet capitare o fintzes cricandho apostadamente, fintzes cassare Sinonimi e contrari acatare, aciocai, cassai, furai, segudare, tènnere / abbrancai, acafai, afarrancae, aferrai, aggafai, aggarrai, agguantai, collire Frasi nos semus tzapaos chin d-una gama manna ◊ tzapadu mi dh'as su chi no narat fàulas!…◊ as sizidu cussa veridade ma chene la tzapare 2. ebbenemindhe ca ndhe cullies de bellu dinare si ndhe tzapaes meda e la bendhies, sa cosa! 3. s'àbbile falat a tzapare carchi pudha o carchi anzone Traduzioni Francese surprendre Inglese to find, to catch Spagnolo encontrar, sorprender Italiano trovare, sorprèndere Tedesco finden, ertappen.

tzarodhài , vrb: aciarollai*, tzorodhai, tzorodhare Definizione nàrrere o fàere is cosas a improdhu, betare is cosas a s'afaiu, chentza órdine, chentza critériu, fàere atzerodhos Sinonimi e contrari aciapuciae, aciorobedhare, acoredhai, afioncai, allarodhai, impiastai, improdhai, inciorodhare Traduzioni Francese parler à tort et à travers Inglese to talk nonsense Spagnolo embarullar, badajear Italiano fare o dire a vànvera, sènza critèrio Tedesco unüberlegt daherreden, aufs Geratewohl handeln.

tzaviài, tzaviàre , vrb: aciaviai Definizione betare o fàere tzàvius, orrosinas, betare istídhigos, abbighedha fine Sinonimi e contrari arrosinai, arrusciai, cibinare, istedhiare, modhinare, papuschiare, paspiare, proighinai, spripidhai, tziviai Frasi tzàviat s'abba in su pamentu pro pòdere mundhare bene sa domo Etimo srd. Traduzioni Francese asperger, pleuviner Inglese to sprinkle, to drizzle Spagnolo rociar, lloviznar Italiano spruzzare, piovigginare Tedesco bespritzen, nieseln.

tzèrghere , vrb: atèrghere Definizione tzacare in ragas, betare a corpus, papare meda, cun asuria Sinonimi e contrari abbudagare, abbudhescare, atatamacare, atatare, imbrentai, incolvare, istruntzare Frasi fint a dolore de matza pro totu su chi aiant tzérghitu ◊ bonu su porchedhu chi ti as tzérghitu! ◊ totu cudha cosa si l’at tzérghita in d-una ingullita ebbia ◊ tue no as mannicatu: as tzérghitu! Etimo ltn. tergere. Traduzioni Francese avaler Inglese to gulp down Spagnolo engullir Italiano trangugiare Tedesco verschlucken

tzichirriài , vrb: cirrichiai, sirrichiai, tichirriare, tzichirriare, tzinchirriare, tzirrichiai Definizione su sonare chi faet su linnàmene candho est isfortzau, is armas o ferramentas frigadas apare, is aperturas chi no girant bene in is grofales; nau de gente, chesciare / tzichirriai is barras = arrodar'e dentes, tzacurrare is dentes Sinonimi e contrari abbochinare, tirriare 1, tzacarrai, tzacazare Frasi is dentis mi tzichírriant in buca cument'e unu istrociarrana ◊ ant a prangi tzichirriendu is dentis ◊ in cussu logu dogna porta tzirríchiat, dognunu fumat, dognunu tzérriat… Cognomi e Proverbi prb: sa peus roda de su carru tzichírriat Etimo srd. Traduzioni Francese grincer Inglese to creak Spagnolo chirriar Italiano cigolare Tedesco knarren.

«« Cerca di nuovo