intertàntu , avb: intretantu Definizione inter tantu, in su tempus chi acontesset calecuna àtera cosa / in s'intertantu = sughestantu Sinonimi e contrari impeltantu, intere, interistantis, iscantonis, istantonis, istepetantis, paristantu, pestantu, sughestantu Frasi e intertantu si filat sa beste chi det portare in s'àula celeste in s'últimu viàgiu aventurosu (P.Casu)◊ milla s'ora de sa note ch'istirriolat traza traza èsseres chena isetu e intrestantu abbiat caras a s'ispera de un'ora menzus de vida (T.Tedde) Etimo spn? Traduzioni Francese en attendant, entre-temps Inglese meanwhile Spagnolo entretanto Italiano frattanto, intanto Tedesco inzwischen, mittlerweile.

intéstu , nm Definizione títulu chi si ponet coment'e inditu, indiritzu, in cuménciu de un'iscritu Frasi dèu s'opúsculu dhu dédicu a Broi e in s'intestu nc'iscriu "Manna presuntzioni"! (Urru) Etimo srd. Traduzioni Francese en tête, titre Inglese heading Spagnolo membrete Italiano intestazióne Tedesco Uberschrift.

intimài, intimàre , vrb Definizione mandhare, betare, fàere s'intima, proibbire, ordinare o ammeletzare calecuna o cun calecuna cosa Sinonimi e contrari impònnere Frasi sos bentos divididos totu si sunt unidos pro mi intimare gherra! (G.Congiu)◊ pariant fatèndhelu a dispetu su mi intimare gai sos muschetes! ◊ Gesús dh'iat intimau: Citidí e bessi luegu de cust'ómini! ◊ si ti devo cosa, intima, za che at cuntziliadore! Traduzioni Francese sommer (dr.), notifier, mettre en demeure Inglese to order, to warn Spagnolo intimar Italiano intimare, notificare, diffidare Tedesco zustellen, auffordern.

intzinnídu , agt Definizione chi est suau, in calore, chi tenet gana forte de fémina (o de ómine); fintzes arrennegau, dispràxiu Sinonimi e contrari aibbadu, allimitu, imbirtiolau, impurdedhiu, insuiu, suguzadu / cdh. intzinnitu 2. ingrunat sa conca, intzinnidu, e "Su chi mi faghet prus fele est chi…" Traduzioni Francese qui est en rut Inglese lustful Spagnolo cachondo Italiano foióso Tedesco geil.

irbardellàre , vrb: isbardelliare, sbardellai Definizione bestire o portare male in pitzu su bestimentu, a coedha fora, ibbutonada o àteru Sinonimi e contrari irraghilare, isbrocare, ischígnere | ctr. chígnere 2. zughiat su sinu nudu, in foras de sa camisa isbardelliada ◊ su massaju est totu irbardellau Etimo itl. sbardellato Traduzioni Francese mettre en loques Inglese to tear to pieces Spagnolo desgarrar Italiano sbrindellare Tedesco zerfetzen.

irderrúere , vrb: sderrúiri Definizione andhare o fàere andhare male, de male in peus, fàere andhandho e peorandho Sinonimi e contrari abbotinare, arroinare, atzimare, azinare, decaire, derrocai, derrúere, ifasciare, isberrúere, iscalabrare, iscempiai, isciarrocai, isciusciai, ispèldere, istrossare Etimo srd. Traduzioni Francese être en décadence, tomber en ruine, se ruiner Inglese to decay Spagnolo decaer Italiano decadére, andare in rovina Tedesco verfallen.

irfarinàre , vrb: isfarinai, isfarinare, sfarinai Definizione fàere a farinos, fàere a farra, a sales, a orrughedhos piticos; dhue at logu chi dhu narant po irranare su moriscu Sinonimi e contrari irfarfaruzare, sciarinai / afarratzai, infarraciai, pipionire Frasi s’arrebbussu ndi est calau de is murus e si est isfarinau a terra Traduzioni Francese réduire en farine Inglese to pulverize Spagnolo pulverizar Italiano sfarinare Tedesco zermahlen.

irfrissuràre , vrb: isfressurare, isfrisciurai, isfrissurare, sfrisciurai Definizione bogare, segare sa frisciura de sa bentre de unu pegus pangau; in cobertantza e nau de gente, fàere css. cosa o ifortzu mannu po un'iscopu, po agiudare a unu Sinonimi e contrari irmatare / matanare, ischissimignare, smerai 2. su tzeracu totu sa die si fachiat a cantos irfrissurànnesi a travàgliu cràtiu ◊ si sunt isfressurados fatendhe inchinos a noranta grados! ◊ apas pascéntzia: no t'isfrissures! ◊ unu tempus sa laorera fit totu a fortza de bratzos, a s'isfrissura isfrissura cun sos boes Etimo srd. Traduzioni Francese se mettre en quattre pour qqn. Inglese to leave no stone unturned Spagnolo echar los hígados, desvivirse por Italiano farsi in quattro per qlc. o qls. Tedesco sich vierteilen.

irmesàu , pps, agt Definizione de irmesare; chi est o chi dh'ant torrau a sa metade Sinonimi e contrari ammesau, ilmesisciadu Traduzioni Francese divisé en deux, coupé en deux, réduit de moitié Inglese halved Spagnolo demediado Italiano dimezzato Tedesco in zwei Hälften geteilt.

irtazolàre , vrb: istazolare Definizione segare a fitas fines segandho in paris, segare a pígios, fàere a tazolas, bogare (linna) a ascras o àstulas Sinonimi e contrari irfinicare, laurai, tazolare Frasi ndhe segheit unu piantone e s'interesseit a l'istazolare finas chi l'at indebbilidu tropu (B.Truddaju)◊ mannedha istazolait su casu pro lu frauzare chin sas ghinzias acogliadas Etimo srd. Traduzioni Francese couper en tranches horizontales Inglese to cut into slices Spagnolo retazar Italiano tagliare a fétte o sfòglie orizzontali Tedesco aufschneiden.

iscampiàda , nf Definizione su bíere o su si fàere a bíere (e fintzes su andhare a bíere, a compidare) impresse impresse, un'iscutighedha, giustu su tanti de nàrrere chi s'est bistu o est andhau Sinonimi e contrari acerada, acherada, acrarada, incarada, incrarada / acostada, lómpia / iscuta, istraviara | ctr. cuada, iscumpàssida Modi di dire csn: èssere a iscampiadas, a s'iscampiada = a bicuacas, a tretus, a iscutas; fàghere css. a s'i. = in su mamentedhu chi unu si agatat chentza abbaidadu, chentza tentadu Frasi at fatu un'iscampiada a una de sas bidhas de su fúrriu ◊ semus triballendhe umpare ma nos vidimus a iscampiadas 2. l'apo bidu un'iscampiada Etimo srd. Traduzioni Francese en passant, instant Inglese glimpse, moment Spagnolo de pasada, instante Italiano sfuggita, àttimo Tedesco Augenblick.

ischirriolài, ischirriolàre , vrb: iscorriolare, schirriolai Definizione bogare unu trastu a corriolos, a tiras Sinonimi e contrari imbroconare, irbinarjare, iscorriare, iscorriaxai, isteressare, istratziolare, minutzare, schirrionai, spetzimingiae Frasi su rú li at iscorrioladu sa bestimenta ◊ sos canes ti ant a ischirriolare sas carres! Etimo srd. Traduzioni Francese réduire en lambeaux Inglese to tear to shreds (in) Spagnolo despedazar, destrozar Italiano sbrandellare, stracciare Tedesco zerfetzen, zerreißen.

ischíu 2 , nm: ischivu 1, isciu, iscivu, scivu* Definizione genia de istrégiu, de linna o de terra, a pònnere cosa (impastare sa farra); segundhu su logu, su brasciolu a crocare su pipiu Sinonimi e contrari cartina, cóncula, cunculina, ischivedha, tavania, tina Frasi fiat una fémina cumpensada dae su profeta apenas arriviu pustis d'àere s'oferta ripagada aumentandhe sa farra in s'ischiu ◊ bi teniat una moitzola e unu isciu 2. pro drommire su pitzinnu abbarrai oras intreas tunchiandhe afaca a s'ischiu Terminologia scientifica stz Etimo ltn. scyphus Traduzioni Francese récipient en terre cuite, baquet Inglese vat Spagnolo artesa Italiano bacino di terracòtta, mastèllo Tedesco Tongefäß, Bottich.

iscudiscúdi , avb Definizione manera de andhare mautu mautu, abbellu abbellu de no si fàere intèndhere o sapire Sinonimi e contrari brainubbràinu, cucutinu Etimo srd. Traduzioni Francese en tapinois Inglese very quietly Spagnolo a la chiticallando Italiano quatton quattóni Tedesco heimlich.

iscúgia 1 , nm, nf, avb: ascuse, iscuja 1, iscuju, iscusi, iscúsia, iscúsiu, iscússiu, iscusu, iscuxu, scusi 1 Definizione sa cosa chi si narat a s'àteru acanta a s'origa, chentza chi mancu s'intendhat sa boghe, a manera de no dh'intèndhere is àteros chi funt acanta / a s'i. = manera de fuedhai a boxi bàscia de no s'intèndiri si no si fuedhat in s'origa, fintzes a cua, chentza chi dhu potzat biri e mescamente intèndiri un'àteru; a iscusi miu = chentza ndhe ischire nudha deo, a cua dae me Frasi si totu sos iscúsios si fint naraos a forte, aiamus disizau d'èssere surdos! ◊ nesi a s'iscuxu, pustis a boghe alta ◊ aferrat su camareri a su bultzu e a s'iscuja li porrit cosa a orijas ◊ ti lu naro a s'iscúgia ◊ mi at mutiu e a s'iscúsiu mi at nau una cosa ◊ fipo ridendhemila a s’iscússiu ◊ lis daent a s'iscuxu consizos malos 2. dh'as fatu a iscusi miu ◊ nara! nara! o cosa a iscusi est? ◊ a s'iscusi dh'istimu ◊ bido inimigos dendhe a s'iscuxu consizos de cundennados ◊ bufat binu a iscúsia de sa mama ◊ bi l'at nadu a iscuju dae íscios Cognomi e Proverbi prb: mali fatu a iscusi, a claru gei essit Etimo ltn. absco(n)se Traduzioni Francese à voix basse, en cachette Inglese softly, in secret Spagnolo en voz baja, a escondidas Italiano sottovóce, di nascósto Tedesco leise, heimlich.

iscunsértu , agt, nm: iscuntzertu, iscussertu, iscussestu Definizione nau de unu, chi est maladióngiu; nau de un'aparíciu, de una màchina, chi no andhat, chi no funtzionat, chi at fatu iscónciu, guastu; nau de su tempus, chi est faendho malu, légiu; su guastu o neghe, dannu chi no lassat funtzionare a dovere calecuna cosa Sinonimi e contrari dissàntara, gastu 1, iscónciu, iscuncossu, iscunsertadu, maladióngiu, scuncordau | ctr. cunseltu Modi di dire csn: so iscussertu = seu scónciu, m'intendu mali; barra iscusselta = unu chi foedhat tropu e no a tonu Frasi unu rellozu iscussertu no marcat su tempus 2. si bi at calchi iscussertu lu reparas ◊ cussa màchina zughet iscussertu mannu e a l'acontzare mancu cumbenit ◊ s’iscussertu de sa limba sarda est comintzadu candho semus passados dae s’oralidade a sa cultura iscrita generalizada (S.Seu)◊ a ndhe faghent de iscussertu sos terremotos!… Etimo srd. Traduzioni Francese en panne, détraqué, malade Inglese spoiled, going wrong, sick Spagnolo estropeado, enfermo Italiano guasto, non funzionante, ammalato Tedesco kaputt, krank.

ispendhulàre , vrb Definizione èssere pendhe pendhe o orrúere segau a orrugos, nau de bestimentu iscorriau Traduzioni Francese mettre un tissu en lambeaux Inglese to hang in rags Spagnolo caer a jirones Italiano sbrendolare Tedesco in Fetzen herabhängen, in Fetzen herunterhängen.

ispetatzàre , vrb Definizione fàere a orrugos, segare a iscorriadura sa petza, un'animale pigau a móssigos Sinonimi e contrari ispagatzai, ispetolare, loriai Etimo srd. Traduzioni Francese mettre en pièces Inglese to tear to pieces Spagnolo despedazar Italiano sbranare Tedesco zerfleischen.

ispetolàre , vrb: ispetulare Definizione segare a petolos, fàere a orrugos, nau de sa petza Sinonimi e contrari ischirriolai, ispetatzare, ispitulliare, minutzare Frasi animales malos ant ispetoladu unu pitzocu ◊ unu leone li at ispetoladu su bratzu ◊ mih no colet in mesus vostru unu leone e bos ispetolet a cantzos! 2. issindhe in sa zanna, a Mallena li aiat dau un'ocrada disisperada e li aiat bortau sas palas chin su coro ispetolau de su malumore nighedhu (S.Spiggia) Etimo srd. Traduzioni Francese réduire en lambeaux Inglese to tear to shreds (in) Spagnolo despedazar carne Italiano sbrandellare Tedesco zerfetzen.

ispicàre , vrb: ispigai, ispigare, spigai Definizione bogare o fàere s'ispiga (nau de erbas e laores); cricare e arregòllere (in terras angenas) ispiga e fintzes olia o àteru, de su chi abarrat coigiau in terra de un'incúngia apustis chi che dh'ant arregorta is meres Sinonimi e contrari iscabidhai, iscabissare, ispighire / irrestujare Frasi custu laore no bi at ispigadu ◊ s'erba a úrtimos de beranu est totu ispighendhe ◊ su labore est cumintzandhe a ispicare ◊ in veranu ispicant sos lavores, istojat su triozu fioriu 2. puzones s'isparghiant in sa terra messada a ispigare ◊ minnannu no perdoneit mai a sas puzones e ne a sas pòveras de ispigare a fura ◊ pustis collida s'olia, bi colat zente ispighendhe ca bi ndhe torrat a rúere ◊ dèu a piciochedhu seu andau a ispigai, a bodhí tomàtigas Cognomi e Proverbi prb: chini no podit messai ispigat Etimo ltn. spicare Traduzioni Francese épier, monter en épi, glaner Inglese to glean Spagnolo to glean espigar Italiano spigare, spigolare Tedesco Ähren aussetzen, Ähren auflesen.

«« Cerca di nuovo