ammammungiài , vrb: ammumungiai, mumungiai Definizione imbrutare fintzes su bestimentu de sa cosa chi si papat, chi si manígiat, po sa pagu atentzione; fintzes aprapudhare, istare tocandho Sinonimi e contrari abbaunzare, acoredhai, ammustiai 1, imbratare, improdhai 2. fiat aturau ammumungiau coment'e unu cambu de linna frisca totu acalamada ◊ andendi a pei in su mòri sa pipia arribbàt a iscola totu ammumungiara ◊ est totu ammumungiau ca si nci at ghetau su cafei apitzus Etimo srd. Traduzioni Francese salir Inglese to soil Spagnolo ensuciarse, pringarse Italiano imbrodolarsi Tedesco sich bekleckern.

ammantài, ammantàre , vrb Definizione ammontare cun manta (nau de letu), cun bestimentu, cun àteru (nau de sa persona); si narat fintzes de s'aera chi si carràgiat de nues e de su nie candho est niandho e ponendho pígiu / a. unu mutu = fàere is versos de coberimentu Sinonimi e contrari acaparronare, acapotare, acarragiai, acugudhare, acuguzare, cumpannare, imburrussai, imbusciae, incapotai / ammantedhai | ctr. iscucuzare / isclarire, ispalaciae Frasi pro dh'ammantare no portant pannos ◊ si at ammantau is genugus cun sa camisa ◊ is feminedhas tocat a dhas avesai de piticas a si ammantai ◊ pro si ammantare cheret unu pizu de fressada ◊ custa petza coenno si ammantat cun agedu o cun binu 2. is nuis ammantant su celu ◊ su coru est comenti a sa dí: iscurigau e tristu candu si ammantat su soli! ◊ sa pira fit ammantada de frutu ◊ fit frochendhe meda e in pagos minutos at ammantadu su logu ◊ de cantu at própiu meda at ammantau s'istrada de àcua ◊ ammanta su focu! 3. chena conca non faet a cantare mancu unu mutu, ma chena pes non si podet ammantare su mutu etotu!(P.La Croce) Etimo srd. Traduzioni Francese couvrir, s'envelopper Inglese to cover, to wrap oneself Spagnolo cubrir, cubrirse Italiano coprire, coprirsi Tedesco bedecken, sich bedecken.

ammascarài , vrb Definizione imbrutare de mascara, de tzintziedhu; arrennegare meda, fàere niedhu o pèrdere sa bisura po s'arrennegu: nau de su tempus, isconciare, fàere tempus malu Sinonimi e contrari intentiedhare 2. si mi lassas ammascarai ti dh'ongu dèu, su tanti!…◊ dh'apu bia ammascarara…, fiat cosa de timi! ◊ candu si ammàscarat su mari, balla, gi est cosa de dhui acostai!… 3. chi mi bit ammascarau, bai ca su piciochedhu nc'istupat debressi! Etimo ctl. (en)mascarar Traduzioni Francese se farder outrageusement Inglese to soil oneself, to make up in an overdone way (oneself) Spagnolo repintarse, enfadarse mucho Italiano imbrattarsi, truccarsi in mòdo esagerato Tedesco sich übermäßig schminken.

ammascherài , vrb: mascarare* Definizione bestire a màschera, divertire a carrasegare bestios a màschera; fàere fintas, passare po un'àteru o una cosa po un'àtera; nau de su tempus, fàere malu Sinonimi e contrari caratzare, carotare, trusare / bovare, disfalsai 3. si su tempus si ammàscherat, de innòi tocat a si fuiri! Traduzioni Francese se déguiser Inglese to disguise oneself Spagnolo disfrazarse Italiano travestirsi Tedesco sich verkleiden.

ammassulàre , vrb rfl Definizione fàere a unu massule; istare totu coment'e allorigaos crocaos, istare chentza fàere, ammandronaos Sinonimi e contrari ammadredhare, ammassudhare 2. sa catedha fit ammassulada afaca a sa giaga faghindhe de sentinella Etimo srd. Traduzioni Francese s'amasser, se pelotonner Inglese to crowd together, to curl up Spagnolo amontonarse, acurrucarse Italiano ammassarsi, raggomitolarsi Tedesco sich versammeln, sich zusammenkauern.

ammentài, ammentàre , vrb Definizione portare o tènnere presente in sa mente, batire o fàere presente a sa mente una cosa passada o fintzes una cosa chi depet bènnere, de fàere / a/c. candho su vrb. est prnl. si manígiat fintzes cun s'aus. àere; cong. 2ˆ p. pl. ammentezas; no s'a. dai como a posca = iscarèsciri totu tropu luegus Sinonimi e contrari arragodai, sobènnere | ctr. ilmentigare, iscadèssere Frasi no ti ammentas candho a inoghe beniat sa zente a bídere su mare? ◊ a ti ammentas cantos sirvones che aiat? ◊ a bos ndhe ammentades de su bandhu chi betaiant unu tempus? ◊ o Sardos, ammentade sas traschias pro tènnere atza in sa lota pro s'identidade! (Z.A.Cappai)◊ mi aio ammentatu comente aiat rimunitu su locu ◊ mi ndhe as ammentatu de cosas!…◊ si at ammentadu su chi li fit capitadu ◊ mi so ammentendhe chi depo fàghere unu cumandhu! 2. ammenta ca postigràs faghimus cudhu cumandhu! ◊ bos mandho unu saludu pro bos ammentare chi sa bontade bera frorit intro de su coro Etimo itl. ammentare Traduzioni Francese rappeler Inglese to remember Spagnolo recordar Italiano rammentare, ricordare Tedesco erinnern, sich erinnern an.

ammintirotàre , vrb Definizione fàere su mintirotu, su si fichire in mesu po cosas chi no dhi depent interessare Sinonimi e contrari cotulare, infrichiri, infruncuai, intraudhare, intraudhulare, intraugliare, intremèsiri Etimo srd. Traduzioni Francese s'entremettre Inglese to interfere Spagnolo entrometerse Italiano introméttersi Tedesco sich einmischen.

ammuntonàe, ammuntonài , vrb: ammuntonare Definizione fàere a muntone, pònnere sa cosa a muntone (a betadura o fintzes bene, assentada ma totu impare); nau de gente, de animales, bobbois, acostire in medas totus impare in pagu tretu / ammuntonare preta a pane = fuedhai a brétiu, ghetai apari Sinonimi e contrari abbigai, acastedhare, acoglire, acucurai, acunconae, aggodhetare, annurrare, apillai, apirare, arremiarzare | ctr. ispàlghere, isparcinare Frasi su bentu ammuntonat s'arga in sos cuzones ◊ at a ammuntonai su trigu in su magasinu ◊ ant ammuntonau su séidu in s'argiola ◊ is annus si ammuntonant apari 2. geo puru los apo intesos, a irvàrios, ammuntonanne preta a pane (G.Albergoni) Etimo srd. Traduzioni Francese entasser, accumuler (fig.) Inglese to heap Spagnolo amontonar Italiano ammucchiare, accumulare, accalcarsi Tedesco anhäufen, sich zusammendrängen.

annebbiàre , vrb Definizione su si pigare annébbiu, arrennegu meda Sinonimi e contrari abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchighiristai, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare Traduzioni Francese se mettre en colère Inglese to get angry Spagnolo irritarse, encolerizarse Italiano adirarsi, sdegnarsi Tedesco sich erzürnen.

anniàe, anniài , vrb rfl: anniare, annidare 1, nidare* Definizione fàere o pònnere su niu Sinonimi e contrari annidicare Frasi suta de unu testu po arrustire si fut anniada s'ispudarranza Traduzioni Francese nicher, nidifier Inglese to nest Spagnolo anidarse, nidificar Italiano annidarsi, nidificare Tedesco sich einnisten, nisten.

annozàre , vrb: annugiai, annungiai, annuzare Definizione su si pigare annozu, su si fàere tristu Sinonimi e contrari abbrodhiare, abbudhai, abbujare, abbuscinare, acasidhare, aconchedhare, annicare, atrafudhai, pirmare Frasi si burlo eo si annuzant e mi faghent sas ficas ◊ su pentzai ca una picioca in su mellus de bivi si nd'iat a èssi dépia andai dhi annugiàt su coru 2. che néula de maju si annuzat e iscrarit onzi die Etimo ctl. anujar Traduzioni Francese se vexer, bouder Inglese to resent, to sulk Spagnolo resentirse, picarse Italiano risentirsi, imbronciarsi Tedesco sich beleidigt fühlen, schmollen.

annuài 1 , vrb: annuare, nuare Definizione carragiare de nues (deunudotu o in parte a tretos), su si pesare nues in s'aera (vrb. aus. èssere o fintzes àere); in cobertantza, essire tristu / annuaisí a logus a logus = annuare a nues lascas, itl. ragnare Sinonimi e contrari abbudhonare, annuidai, cuculare, incuculare, incumbuxae | ctr. isclarire, ispalaciae Frasi s'aera si est annuendhe, paret in chirca de pròere ◊ si s'annuat cuguzat su sole e faghet fritu ◊ oe no bi at annuadu Terminologia scientifica tpm Etimo srd. Traduzioni Francese obscurcir, assombrir Inglese to get cloud Spagnolo nublar Italiano annuvolare, rannuvolarsi Tedesco sich bewölken.

ansiài , vrb: ansiare Definizione provare ansa, sufrire s'ansa, istare in ansas Traduzioni Francese s'affliger, se tourmenter Inglese to afflict oneself, to be tormented Spagnolo afligirse Italiano afflìggersi, tormentarsi Tedesco sich quälen.

aorcàre , vrb: aoscrare Definizione arrennegare meda, tanti de pàrrere un'orcu Sinonimi e contrari acroconai, afutare, airai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchibberare, inchietae, inchighiristai, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare Etimo srd. Traduzioni Francese s'emporter Inglese to get angry Spagnolo encolerizar Italiano incollerire Tedesco sich erzürnen.

aostàre , vrb Definizione su si aguantare, su si poderare o fàere a mancu de fàere, de nàrrere, de pigare una cosa Sinonimi e contrari astèniri, retènnere Frasi mi ndhe aosto fintzas de faedhare (G.Ruju)◊ mi aosto de l'abbojare Etimo ltn. obstare Traduzioni Francese se priver, s'abstenir Inglese to deprive oneself Spagnolo privarse, abstenerse Italiano privarsi, astenersi, evitare Tedesco entbehren, sich abhalten, vermeiden.

apadronàre , vrb rfl Definizione su si fàere mere, su si ndhe pinnigare sa cosa pigandhodha coment’e meres Sinonimi e contrari impobidhai | ctr. ispobidhare Frasi cussa cosa ti che l'as apadronada tue ◊ no chelzo chi su tempus si apadronet de sos pensamentos mios ◊ bos cherides apadronare de totu! ◊ nara, pitzinna, e cun ite motivu su coro meu ti as apadronadu? (P.Cherchi) Etimo srd. Traduzioni Francese s'emparer Inglese to take possession Spagnolo apoderarse, adueñarse Italiano impadronirsi Tedesco sich bemächtigen.

apaltàre , vrb: apartai, apartare, partare Definizione pònnere a una parte; su si giare o pònnere a una parte, su si cuare po sa giustítzia o àteru / a. unu pensamentu = bogaresiche un'idea dae conca Sinonimi e contrari abbandhare, coigiare / abbuare, aclisare, acuae, ammagare, apatai, frànghere, impertusare, intanae, intupai, intuvedhare, istichire, istugiai Frasi medas si sunt apartados e ti ant negadu provinas unu lughinzu! ◊ ahi cantu atesu mi seu apartau de bosu, Sennori! ◊ propongu de apartai dónnia perígulu de pecai ◊ no istes annuzada pro mi èssere pagu tempus apartadu ◊ ipèrradi una canna e tzoca, si sos iltrunellos si podent apaltare! ◊ cun signalis de tristesa sa Crésia apartat is fielis de is allirghias de su mundu 2. si est apartadu ca lu sunt chirchendhe sos carabbineris ◊ s'amante a ue si est apartada? Etimo ctl., spn. Traduzioni Francese mettre de côté, se réfugier Inglese to put aside, to shelter Spagnolo apartar, refugiarse Italiano méttere da parte, accantonare, rifugiarsi Tedesco beiseitelegen, sich flüchten.

apapinàre , vrb Definizione istare, abbarrare o èssere coment'e ammammalucaos, su si troboire foedhandho; pigare s'àteru a ingannu, in trampa Sinonimi e contrari impampinare / coglionai, colovrinare, imbovai, ingannai 2. pro apapinare sa zente su deputadu est torradu a preigare in piata boghendhe a pizu promissas Etimo srd. Traduzioni Francese s'embarbouiller Inglese to get flustered Spagnolo embarullarse, trabucarse Italiano impappinare Tedesco sich verhaspeln.

aparentài, aparentàre , vrb Definizione su si fàere a parente, intrare in sa parentella de un'àteru Sinonimi e contrari imparentai 2. santu Zuanne fit aparentadu cun Zesugristu Etimo spn. aparentar Traduzioni Francese apparenter Inglese to become related Spagnolo emparentar Italiano imparentare Tedesco sich verschwägern.

apasaogàre , vrb: apaseguare, apaseogare, apasigare, apasiguai, apasiguare, apasiogare, apasugare, pasiguai Definizione agatare o giare pàusu, asséliu, abbrandhare o asseliare unu patimentu Sinonimi e contrari abbacai, abblandai, abbonantzai, abboniri, ammellare, apachiare, apasigonai, assebiai, asselenare, assussegai, illenare | ctr. agegherai, avalotai, salarzare, supuzare Frasi a s'abbréschida su tempus si est apasaogadu ◊ bogadu cuss'oriolu dae conca, si est apasigada e drommida ◊ candho si est apaseguada, a sa pitzinna li at nadu ca fit ghirandhe su babbu ◊ sorre cara, apaséguati, dae pasu a su dolu, unu pacu de sussegu! ◊ istat chietu e apasigadu a un'ala ◊ cussu pisedhu no appàsigat mai! 2. su consolu apàsigat sa pena ◊ arrè, chi ti si apàsigant sas penas! ◊ chirco de apasigare su coro cun s'amore Etimo spn. Traduzioni Francese se calmer Inglese to become calm Spagnolo apaciguarse Italiano calmarsi, calmare Tedesco sich beruhigen, beruhigen.

«« Cerca di nuovo