acasagiài , vrb: acasatzare, acasazare, acasizare, agasagiare, agasajare, agasazare, aggasajare Definizione arrecire una persona a domo; fàere bonu a cara, a unu, su dhu pigare in cunfidàntzia e delicadesa: nau cun ironia, su contràriu puru Sinonimi e contrari acatai 1, acogliensiai, acoglire, arretzetare, carinnare, frandhigare Frasi apena los at bidos, Mariànzela est falada a los addobiare e acasazare tocàndhelis sa manu ◊ ite birgonza, fiza mea aperindhe sa zanna a denote pro acasazare su pejus de sa bidha! ◊ amicos e connoschentes mi ant acasazau ◊ l'amus aggasajau comente si tocavat a unu paesanu vene torrau ◊ a isse l’ant acasizadu fatèndheli su bellu in cara 2. si li fit incurbiada supra delliriandhe e acasazandhesilu ◊ sos nuscos delicaos de sos calàbriches acasazant sa natura ◊ mi istringhet ambas manos meas e chin sa dresta mi acasazat sa massidha ◊ sas pitzinnas mannitas las pones a passizare sos fizos, a los acasazare 3. sos poledhos, unu mascru e una fémina, si fin acasazandhe 4. mi acasazo deretu a santu Predu chi mi presentet totu sos poetas 5. mi timu chi siat po ponni cancua tàcia noba, po acabbai de acasagiai su logu! (S.A.Spano)◊ sa mama si nci ghetat circhendi de abbratzai a Cristus in sa cruxi: Fillu miu istimau, gei ti ant acasagiau!…◊ chi trigat a sanai pobidhu miu, gei seus acasagiaus!…◊ no fiat unu de bidha, ma castiendidhu aici acasagiau, arrutu, mi pariat chi fessit unu de domu mia etotu Etimo spn. agasajar Traduzioni Francese loger Inglese to give, hospitality Spagnolo acoger, hospedar Italiano ospitare, fare buòna accogliènza Tedesco zu Gast haben, freundlich empfangen.

acasàre , vrb Definizione fàere a casu: si narat de su late candho, coendhodhu, si morit (si càgiat a granighedhos coment’e casu) Sinonimi e contrari aforratzai, arrecotare, farratzai 1 Terminologia scientifica csu Etimo srd. Traduzioni Francese se grumeler Inglese to congeal Spagnolo cuajarse Italiano rapprèndersi Tedesco gerinnen.

acasidhàre , vrb Definizione ufrare coment'e unu casidhu, meda; primare coment'e candho unu si ofendhet Sinonimi e contrari abbrodhiare, abbudhai, abbuscinare, annicare, annozare, atrafudhai, ingromorare, pirmare, ufiare Etimo srd. Traduzioni Francese bouder Inglese to sulk Spagnolo enfurruñarse Italiano imbronciare Tedesco schmollen.

acastài, acastàre , vrb: aggastare Definizione parare arratza bona, prus bona Sinonimi e contrari acartare, arraciai Frasi comporadu ch'at porcos in Sarule e giutos a s'ingrassa màscios de acastare in sa Trexenta ◊ pro acastare sas bacas insoro cheriant boes de sa Pianarza Etimo srd. Traduzioni Francese sélectionner Inglese to grade Spagnolo seleccionar la raza Italiano selezionare la razza Tedesco selektieren.

acastedhàre , vrb Definizione pònnere subràbari, a muntone, a castedhu Sinonimi e contrari abbigai, acasidhai, ammuntonae, annuracare, apillai, apirare | ctr. spainai Etimo srd. Traduzioni Francese entasser Inglese to pile (up) Spagnolo amontonar Italiano ammucchiare Tedesco aufhäufen.

acatàe, acatài , vrb rfl: acatare 1, agatare 1 Definizione sapíresi de calecuna cosa, arrennèscere a bíere o intèndhere calecuna cosa Sinonimi e contrari abbídere, abbigiare, abbillai, saerare, sagamare Frasi si ndi furant is domus e mancus si ndi acatais! ◊ no ti ndi acatas ca ses andendi mali? ◊ portiat in dossu fragu malu, ma pariat de no si ndh'èssere agatadu ◊ dh'ant fatu mali e si ndi est acatau ◊ no si est agatau de su chi fit faindhe ◊ ti che agatas betzu chi mancu ti ndhe acatas ◊ no si ne acatat ne batu e ne cane ◊ ti ndhe ses agatadu chi ses rutu in pecadu!◊ si est acatau ca no est che a innanti mancu cun is amigos ◊ su primu foedhu c'intendho ca deo mi ndhe acato candho is cosas funt capitadas ◊ apo iscurtau e solu tandho mi seo acatau ca ant fatu una cosa manna Etimo ctl. acatarse Traduzioni Francese se rendre compte Inglese to perceive Spagnolo darse cuenta Italiano accòrgersi Tedesco bemerken.

acatàre , vrb: agatae, agatai, agatare, aghetai Definizione bíere, imbènnere, atobiare o àere calecuna cosa, mescamente su chi unu est cricandho (es. cosa pérdia) e fintzes arrennèscere a fàere una cosa; istare o èssere, nau mescamente in su sensu de s'esisténtzia, de sa salude; provare, nau ponendho sa marrania a unu Sinonimi e contrari coberai, imbènnere, incontrare, iscròiri / esístere, èssere / proare | ctr. pèldere, stramancai Modi di dire csn: agatai sabbata po su pei suu = (nadu in suspu) agatare su (dannu, pessone de pore) chi si meritat; agataisí faltau = atrogare sa curpa; agataisí in bonu = istare bene de saludu Frasi a fortza de chircare s'agatat donzi cosa ◊ si no abbàidas bene no agatas nudha ◊ apu agatau sa cosa chi emu pérdiu ◊ sa richesa poética sarda dha podeus aghetai me in ocasioni de is festas (J.Murgia)◊ apo agatadu cosa barata a comporare ◊ in cussus tempus no si aghetànt is giornalis ◊ mamma teniat sa cosa remonida in unu costoidorzu chi no amus mai acatadu ◊ una pobidha in dí de oi no est fàtzili a dh'aghetai! ◊◊ deo mi agato cun donzi limbazu, nuoresu, campidanesu o àteru 2. bae e chilca cantos annos si agatat, custu letu: si no m'imbàglio fit de nonnumannu meu ◊ tantas cosas si agatant in su mundhu bellas pro medas e malas pro tantos! ◊ si a tandho si agatat, già est forte che giurru, e no morit de fàdigu…◊ e babbai Micheli ancora si agatat? ◊ annada mala de olia, ocannu: no si ndhe agatat! ◊ sa Sardínnia si agatat in su Mediterràneu ◊ inue ti agatas? ancora emigradu che ses? ◊ mancu a cómporu si ndhe agatat, ocannu, de olia de cufetu ◊ si ajaju no si fuit mortu si fuit agatadu! 3. e poi candho finis sas cumbatas già mi as a narrer comente ti agatas! (Cugurra) 4. e no l'agatas a fàghere gai, chi ti pago!…◊ e no l'agatas a iscúdere cussa criadura, chi faghes sos contos cun megus! Cognomi e Proverbi prb: chini circat agatat Etimo ltn. *adcaptare Traduzioni Francese trouver, rencontrer, se trouver Inglese to find, to exist Spagnolo encontrar, existir Italiano trovare, scovare, esìstere Tedesco finden, es gibt, liegen (geog.).

acatàre 2 , vrb: catare* Definizione fàere a una cata, ladu, ciatu, coment’e candho a una cosa dhi calat unu pesu mannu apitzu Sinonimi e contrari abbullonare, aggatare, cerfai, ischerfare, ischitzare, istercare Traduzioni Francese écraser Inglese to crush Spagnolo aplastar Italiano schiacciare Tedesco quetschen.

acatarràdu , pps, agt: acatarrau, aggatarrau Definizione de acatarrare; chi at ingortu arremadiu Sinonimi e contrari arrasfriau, arremadiau, arrumatu, remadu / sarragau, scanniu Frasi seo acatarradu de mala zenia 2. tue no ses sugeta a maladia, ma pares che a mie acatarrada (B.Mureddu) 3. portat una boxi de tromboni acatarrau Traduzioni Francese enrhumé Inglese to have a cold Spagnolo constipado, resfriado Italiano raffreddato Tedesco erkältet.

acatarrài, acatarràre , vrb: catarrare Definizione pigare o aciapare arremadiu Sinonimi e contrari arrasfriai, arremadiai, arremare, arrumai, incatarrai Terminologia scientifica mld Etimo srd. Traduzioni Francese s'enrhumer Inglese to get cold Spagnolo resfriarse Italiano infreddarsi Tedesco Katarrh bekommen.

acatastàe , vrb Definizione iscríere unu bene, terras, domos, in su catastu, a manera chi arresurtet a distintu sa propriedade Sinonimi e contrari incatastare Traduzioni Francese cadastrer Inglese to pile (up), to register to the land-registry office Spagnolo inscribir en el catastro Italiano accatastare 1 Tedesco in den Kataster eintragen

acaudalài , vrb Definizione pònnere a parte cosa, fàere unu fundhu, unu capitale Sinonimi e contrari acabbalai Etimo spn. Traduzioni Francese thésauriser Inglese to hoard Spagnolo atesorar, acaudalar Italiano tesorizzare Tedesco horten.

acavacài , vrb: acovecai, acrobecare, acrovecai, cavacai Definizione betare a covecu, betare apitzu; betare a conca a bàsciu, coment’e ponendho a covecu; fintzes bortulare, furriare / a. a ccn. = cumbíncherelu, conchinàrelu a carchi cosa, fintzas pònnereli timoria faedhendhe de no lu lassare mancu faedhare comente cheret Sinonimi e contrari abbucai, acuguzare, apatigai, bíncere, furriai, tavacare | ctr. iscavacare Frasi chi fui dèu nci dhi acovecau sa pingiada in conca! ◊ is argiolas no acabbànt mai, cun su celu totu de unu colori acovecau in pitzus 2. tèngiu unu bellu scannu po mi sèi: cussu gei no si nci acovecat! 3. li ant covacadu sa carena in su putu 4. cussa tenit unu mairu pioncu e unu fillu acovecau! Etimo srd. Traduzioni Francese retourner, renverser Inglese to turn upside down Spagnolo volcar, dar la vuelta Italiano capovòlgere Tedesco auf den Kopf stellen.

acedhàe, acedhài , vrb: achedhare Definizione fàere a chedha, sa chedha, betare a unu, pònnere totu impare Sinonimi e contrari abbamare, achedhonare, aggamai, aggrustare, amedhare, arretolare, atropare, atrumare, ingamai | ctr. irgrustiare, istagiai Frasi sos sirbonedhos imparabant a si achedhare si bi aiat perículu ◊ acedha totu is brebeis angiadas! ◊ mundhat su furru cun iscobiles de narbutza achedhados e astrintos cun filuverru in pitu a su furcone 2. is cumpàngius si acedhant e torrant a girai de una ruga a s'àtera 3. fiat meda sa genti acedhada acanta de s’ostaria, castiendi ◊ pillonis acedhaus… annada mala! Terminologia scientifica pst Etimo srd. Traduzioni Francese réunir Inglese to aggregate Spagnolo unir, juntar Italiano aggregare, abbrancare Tedesco eine Herde bilden.

acentài, acentàre , vrb Definizione pònnere s'acentu Traduzioni Francese accentuer Inglese to accent Spagnolo acentuar Italiano accentare Tedesco mit Akzent versehen.

acepàre , vrb: aceprare Definizione nau de su sàmbene, fàere a cepa, cagiare Sinonimi e contrari alleae, apiatare Frasi no cretes chi su sàmbene ti acepe, ca malu no lu so!(Budroni) Etimo srd. Traduzioni Francese coaguler Inglese to coagulate Spagnolo coagularse Italiano coagularsi (détto del sàngue) Tedesco gerinnen.

aceràre , vrb: aciarare, aciorare Definizione essire a fora, bogare sa conca o su si pònnere in craru po castiare, po bíere Sinonimi e contrari acarare, acherare, acontrare, acrarare, afacare, afaciai, imbraconare, incarai, inciarare, ingiarare, iscampiare | ctr. cuai Frasi est una not'e luna, de cudhas lunas giaras chi, candho tue ti aciaras, isperas novamente in sa fortuna (A.Casula)◊ sa luna subra de sos montes si aciarat ◊ issa si acerat a sa fentana a iscultare ◊ acèradi, bella, ca est bénnidu s'amante! ◊ si fit a fagher su contu de tantos males, mancu nos timis acerare a gianna! ◊ istaia in su balcone aciorada abbaidendhe s'abba chi pioiat ◊ deo puru mi aciorei Etimo srd. Traduzioni Francese se montrer Inglese to overlook Spagnolo asomarse Italiano affacciarsi Tedesco sich zeigen.

acetài, acetàre , vrb: atzetare Definizione pigare o bòllere sa cosa chi giaet s'àteru; adduire a sa matessi idea de un'àteru Sinonimi e contrari aggradèssere, arrecire / adduire Traduzioni Francese accepter Inglese to accept Spagnolo aceptar Italiano accettare Tedesco annehmen.

achedàre , vrb: achetai, achetare, achidare 2, achietai, achietare, chietare Definizione fàere chietu, brandhu, sériu, firmu; andhare a si crocare, su note Sinonimi e contrari abbacai, abbonantzai, allenare, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, assussegai | ctr. agegherai, salargiare / pesai, seguzare Frasi si ant a achietare che pitzinnedhos in coda de mama ◊ bentu chi tremis s'imbirdi, poita no ti achietas e mi lassas drommí?! Etimo srd. Traduzioni Francese apaiser Inglese to appease Spagnolo aquietar, calmar Italiano acquietare, acchetare Tedesco beruhigen, ruhig werden.

achedàre 1 , vrb: achetare 1, agedai, agedari, aghedare, axedae, axedai, axerai Definizione fàere a aghedu, nau fintzes de sa pasta cun su frammentu; in cobertantza, nau de ccn. arrennegare Sinonimi e contrari acriare, aghedinare, frammentai, imbischidare, pesai Frasi su binu cheret contivizadu, ca sinono si aghedat ◊ Cíciu mi at nau ca su binu biancu si dhi est agedau 2. dhi at ghetau unu lómburu de fromentu: dèu nau chi at a axedai! ◊ is tzípulas no ant axedau: depiat tenni písima su frammentu ◊ tenei sa pasta in sa scifedha axerendi e fui arremangada pronta a ispongiai ◊ at lassau su pane aghedandho in su tianu Etimo srd. Traduzioni Francese tourner en vinaigre Inglese to vinegar Spagnolo agriar Italiano inacetire, inacidire, fermentare Tedesco zu Essig werden, säuern, gären.

«« Cerca di nuovo