dísputa, dispúta , nf Definition chistionu chi si faet arrespondhendho s’unu a s'àteru, discussione / cantare a dísputas = cantai a trivas, a tzirfas, a irmurju Synonyms e antonyms certu, condierra Sentences sa piata est su campu de disputa de sos cantadores de palcu Etymon itl. disputa.
disputatòre , nm Definition poeta de parcu, chi si pentzat de un'improntu su chi depet cantare Synonyms e antonyms improvisadore.
dissalíre, dissalíri , vrb Definition
tròchere o bogare su sale a calecuna cosa, immenguare su sale; leare sa sustàntzia, isfrutare
2.
su segare su fenu semper in su matessi logu dissalit sa terra
Etymon
itl.
Translations
French
dessaler
English
to desalinate
Spanish
desalar,
desalinizar
Italian
dissalare
German
entsalzen.
dissallída , nf Synonyms e antonyms alliscinada, fuzida, illiscigada, iscadriada.
dissallíu , agt, nm Definition chi o chie no est bonu a fàere nudha, fatu e lassau Synonyms e antonyms acinnessi, cartzellete, casticau, iltrudhadu, innangaradu, managu, néssiu Sentences o ca fut malassortau o ca fut dissalliu, est annegau in paga abba (I.Casula)◊ ite logu dissalliu: mancu s'arrellógiu tocat un'ora in deretu!
dissambenàre , vrb: dissangunai Definition leare, bogàreche o pèrdere su sàmbene Synonyms e antonyms assangrare, disangrenare Etymon srd.
dissamiàu disfamàu
dissangrenàre disangrenàre
dissangunài dissambenàre
dissàntanu , nm Definition
burdellu mannu, cosa totuganta betada apare
Synonyms e antonyms
abbatúliu,
abbolotu,
abbulizu,
abbuluzu,
arrevolotu,
atrepógliu,
bubutu,
carralzu,
solovru,
susujosso,
tregollu
Sentences
su murrunzu, sas boghes e su dissàntanu s'intendhiant in totu sa carrera
Translations
French
bouleversement,
désordre
English
confusion
Spanish
desorden
Italian
soqquadro
German
Durcheinander.
dissàntara , nf, nm: dissàntaru Definition
su bogare de pare sa cosa
Synonyms e antonyms
arruinu,
derruta,
desacatu,
destrossa,
gastu 1,
iscunsertu,
istrópiu,
sderrocu,
sderrota,
sderruimentu
Etymon
srd.
Translations
French
dégât,
ruine
English
damage,
ruin
Spanish
daño,
ruina
Italian
guasto,
rovina
German
Verfall.
dissantaràre , vrb Definition
bogare de pare; nàrrere male s'unu de s'àteru, foedhare male
Synonyms e antonyms
iscadreare,
isconsiminzare,
istracassare
/
arroinare,
ifasciare,
iscalabrare,
isciarrocai
/
abbituperare
Sentences
ant dissantaradu sa giaga, sa càscia
2.
istant sempre dissantarèndhesi dae su manzanu a su sero
Etymon
srd.
Translations
French
dégonder
English
to unhinge
Spanish
romper,
destrozar,
vituperar
Italian
sgangherare
German
Verfall.
dissàntaru dissàntara
dissegliài , vrb Definition tròchereche su sigillu a calecuna cosa po apèrrere Synonyms e antonyms desclosai, dissigillai, issizigliare | ctr. segliai Etymon spn. desellar.
dissíbbulu discípulu
dissidènte , agt, nm Definition chi o chie no est de acórdiu e antzis contràriu cun chie est guvernandho o cun chie tenet su cumandhu de calecuna cosa.
dissigillài , vrb Synonyms e antonyms desclosai, dissegliai, issizigliare | ctr. crosai, sidhai Etymon itl. dissigillare.
dissignàdu , pps, agt Definition de dissignare; chi dh'ant progetau, cuncordau Sentences costoide sos sartos, montes e mares comente at dissignadu Gesugristu!
dissignàre disegnài
dissígnu dessígnu