incapotài, incapotàre , vrb: ingapotare Definition
pònnere o bestire su capoto
Synonyms e antonyms
acabbanai,
acaparronare,
acavanai,
acugudhare,
ammantai,
incaparonare
Translations
French
envelopper dans un manteau
English
to put an overcoat on
Spanish
poner el abrigo
Italian
incappottare
German
einen Mantel anziehen.
inchighiristài, inchighiristàre , vrb: incixiristari,
incragaristai,
increghestare Definition
coment'e fàere o artzare sa crogorista, arrennegare, su si crèdere meda, bogare sa conca de su sacu foedhandho cun atza
Synonyms e antonyms
achibberare,
achighiristai,
altivai,
inchibberare,
inchighiridhare
/
abbetiae,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arrannegai,
collobbiare,
inchestare,
inchietae,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Sentences
at rispostu increghestèndhesi ca sos disisvios fint totu solu pro sos zòvanos ◊ mi furia incragaristada ancora de prus e ia crétiu de passai is dis prus orrorosas de sa vida
Etymon
srd.
Translations
French
se fâcher à mort,
remplir d'orgueil,
lever la crête
English
to fret and fume,
to make proud,
to get cocky
Spanish
alzar el gallo
Italian
adirarsi forteménte,
insuperbire,
alzar la crésta
German
sich erzürnen,
stolz werden,
den Kamm schwellen lassen.
inchigiàre , vrb: inchizare Definition
fàere o essire coment'e in cara trista, o fintzes arrennegada; nau de s'aera, annuare
Synonyms e antonyms
achizare,
acristai,
inchizire,
incilliri
2.
sas boghes de su bentu inchizant s'ària che lamentos de atitadora ◊ s'aera oe si ch'est inchizendhe
Etymon
srd.
Translations
French
froncer le sourcil (s)
English
to frown
Spanish
fruncir el ceño
Italian
accigliarsi
German
ein finsteres Gesicht machen.
incillíri , vrb: incixie,
incixiri Definition
ammostare o fàere cara de inchietu istringhendho is chígios; pònnere pentzamentu
Synonyms e antonyms
achizare,
acristai,
inchigiare,
inchizire,
increstare,
ingrispire
Sentences
candu nant cancuna cosa po issa s'incillit e s'inchietat, ma est pronta a perdonai
Etymon
srd.
Translations
French
froncer le sourcil (s)
English
to frown
Spanish
fruncir el ceño
Italian
accigliare
German
ein finsteres Gesicht machen.
inciummàre , vrb Definition
bufare (binu) meda
Synonyms e antonyms
abbumbare,
acirrai,
aciumai,
bufae,
imbreacare,
inciumire*,
ingullire,
trincai
Translations
French
pinter
English
to booze
Spanish
empinar el codo
Italian
sbevazzare
German
saufen.
incràs , avb: uncràs Definition
sa die apustis de una die calesiògiat, difatu
Synonyms e antonyms
cras
Sentences
sa die nono, ma s'incràs fint andhados ◊ Micheledhu est arrenésciu a biri su mari isceti s’incràs ◊ s'incràs dh'at fuedhada ◊ s'incràs est andhadu pro faedhare cun s'inzenieri
Scientific Terminology
tpc
Etymon
srd.
Translations
French
le lendemain
English
the day after
Spanish
el día siguiente
Italian
indomani
German
Morgen.
increstàre , vrb: incristare,
ingristare Definition
abbaidare cun is cristas o chígios istringhendho coment'e ammeletzandho, fintzes arrennegaos
Synonyms e antonyms
achizare,
acristai,
inchigiare,
inchizire,
incilliri
2.
si l'agateit in dainanti cun cudhos ojos incristendhe sas pibiristas (M.Bua)
Etymon
srd.
Translations
French
courroucer
English
to get angry
Spanish
fruncir el ceño
Italian
corrucciarsi
German
ärgerlich werden.
incrispída , nf Definition
incrispidura, su incrispire, su atzirbisonare de is cosas, de sa pedhe (po becesa o langiore)
Synonyms e antonyms
incrispidura,
ingrincipida
Etymon
srd.
Translations
French
flétrissure
English
wrinkling
Spanish
frunce,
el encresparse
Italian
raggrinzaménto
German
Runzelung.
ingalàre 1 , vrb: inghelare 1 Definition
intrare a una cala, cuare in is calas: nau de su sole, betare o intrare asuta de s'orizonte su sero; a logos, ingurtire
Synonyms e antonyms
intanae
/
ingúllere,
ingurti
| ctr.
essire,
cumpàrrere
/
abbrèschere
Sentences
candho s'ingalat su sole pesso a un'àtera intrada chi no bidet piús dies (C.Meridda)◊ si ne fiant annaos inghelannonne che umbras malas
Etymon
srd.
Translations
French
se coucher (Soleil),
descendre sous l'horizon
English
to set
Spanish
ponerse el sol
Italian
tramontare
German
untergehen.
ingolumàre , vrb: ingulimare,
ingulumare Definition
pònnere ingúlumu, ingustu (fintzes a ingannu), abbituare a is vítzios, a is cosas bonas, a istare tropu bene, pigare su sabore, su gustu a ccn. cosa / i. su tempus = trampistare, ingannare su tempus
Synonyms e antonyms
abbetuare,
abesare,
arranguai,
imbisciare,
imbitzicare,
ingurrinai,
ingustai
/
allicare,
allichionare
/
ingolosinare
Sentences
sa zente ingolumada a sa dulcura imbentat sapa dae su lidone (D.Mele)◊ est ingulumadu a sa catza ◊ chie ingúlumat a sa festa de Santu Frantziscu de Lúgula torrat cada annu ◊ carchi furancredhu si fit ingulimatu a cussas raicras bellas e népitas ◊ cheret ingulimare sa cane a sirvone
2.
in sos muros sos sinnos de sos partios pariant ingolumendhe sa zente a los botare ◊ a ingulumare sos pitzochedhos a su ribu no fit petzi su disizu de impojare
3.
po ingulumare su tempus ca su caminu fut longu m’iat contau de su nuraghe orrutu (I.Patta)
Translations
French
prendre goût
English
to take a liking to sthg
Spanish
engolosinarse,
regostarse,
coger el gusto
Italian
prèndere gusto a qlcs.,
abituarsi a còse piacévoli
German
Geschmack daran finden.
ingroghidúra , nf Synonyms e antonyms
ingrogadura,
ingroghimentu
Etymon
srd.
Translations
French
jaunissement
English
yellowing
Spanish
el amarillear
Italian
ingialliménto
German
Vergilben.
innadiài , vrb: innadicare,
innadigare,
irnadicare Definition
pigare a isculivitas, a innadiadas, iscúdere cun sa manu a nàdigas
Synonyms e antonyms
annadiai,
aculaciai
Sentences
candho su pipiu naschiat l'innadighiant chi bidiant ca no respiriat, po dhu fae prànghede
Etymon
srd.
Translations
French
donner une fessée
English
to spank
Spanish
pegar en el culo
Italian
sculacciare
German
den Hintern versohlen.
insolfatàre , vrb Definition
meighinare sa bide a solfatu
Synonyms e antonyms
surfatai
Translations
French
sulfater le vignes
English
to copper
Spanish
aplicar el cobre
Italian
ramare
German
bespritzen mit Kupfervitriol.
insullaméntu , nm: intzugliamentu Definition
su insullai, su pònnere a unu contra a s'àteru
Synonyms e antonyms
atórigu,
aturigada,
atzitzamentu,
aunzu 1,
impúncia,
insúliu 1,
intzídia,
intzullu
Sentences
is arrocas ndi portant s'arretumbu de insullamentus, agiannitus, iscupetadas ◊ sa batàglia fiat un'atropégliu de ispadas e bandheras, intzullamentus e ameletzus ◊ po intzullamentu cosa sua tenemu is parentis totus contras a mimi
Etymon
srd.
Translations
French
instigation
English
incitement
Spanish
el engrescar,
instigación
Italian
aizzaménto
German
Hetze.
insutzuligài , vrb Definition
batire fàmene, apetitu, disígiu, gana; fàere inchietare su cane
Synonyms e antonyms
agganire,
alluscai
/
airai,
arrannegai,
collobbiare,
inchietae,
inciulai,
infuterare,
intziminire,
suberiare
Etymon
srd.
Translations
French
aiguiser l'appétit,
donner l'envie (de),
agacer
English
to irritate,
to whet s. o.'s appetite
Spanish
despertar el apetito
Italian
stuzzicare l'appetito,
inuzzolire,
irritare
German
den Appetit reizen,
begierig machen,
reizen.
intingiadúra , nf Definition
su s'intingiare, su dannu de sa tíngia
Etymon
srd.
Translations
French
action de prendre la teigne
English
tinea damage
Spanish
el coger la tiña
Italian
intignatura
German
Mottenfraß,
Mottenloch.
intipidúra , nf Definition
su intipire, su essire prus cracu, prus intipiu
Synonyms e antonyms
incrispiadura,
intipimentu,
intipinzu
| ctr.
illascadura
Etymon
srd.
Translations
French
épaississement
English
thickening
Spanish
el espesarse
Italian
ispessiménto,
infoltiménto
German
Verdickung.
intzodhài, intzodhiài , vrb Definition
arrennèscere a fàere calecuna cosa, bogàrendhe atzola, intzertare / i. fuedhu = ispirastrare peràula, nàrrere cun craresa, bene, sas peràulas
Synonyms e antonyms
acamingiai,
ammatzamurrai,
incannugai
/
ispirastrare
Sentences
si no ndi fadeus oi, de custa cosa, no nd'intzodhaus prus ◊ ita totu est su chi ses intzodhendu? ◊ si dh'at nau in tres línguas ma no nd'intzódhiat manc'una!
2.
totus fuant prenus de ispantu e no intzodhànt fuedhu ◊ no intzodhat fuedhu, achíchiat e is pagus fuedhus chi narat funt ammesturaus e a truncu de língua
Etymon
srd.
Translations
French
embobiner,
resoudre
English
to hit words
Spanish
dar en el blanco
Italian
venire a capo di qlcs.,
impastocchiare
German
einer Sache auf den Grund kommen.
irfarfaruzadúra , nf Definition
de irfarfaruzare; orrughedhos, cosa fata a farinos
Synonyms e antonyms
spimpirinadura
/
afrantzuchena,
chirchiza,
fafaruza,
piciualla,
pispisa,
romasiza,
tzimuca,
vèglia
Etymon
srd.
Translations
French
émiettement
English
crumbs
Spanish
el desmigajar
Italian
sbriciolatura
German
Abbröckelung.
irghitíntzu , nm Definition
su move move de unu annervau chi no arrennescet a istare firmu
Synonyms e antonyms
ischitzinonzu
Etymon
srd.
Translations
French
secouement
English
shaking
Spanish
el agitarse
Italian
scotiménto
German
Schütteln.