Abbreviations Legenda | Symbols Legend

ingolosinàre , vrb: ingulosinai, ingulosinare Definition pigare s'àteru a gulosinas, cun cosas chi praghent meda, fàere bènnere sa gana de calecuna cosa giaendhodhi o faendhodhi cosas chi praghent Synonyms e antonyms imbozare, inganare, ingangulissai, ingrangugliare, ingregai, ingulai | ctr. dirganare, irbozare Etymon spn. engolisinar Translations French donner envie, allécher English to tempt Spanish meter ganas, engolosinar Italian invogliare, allettare German anregen, anlocken.

innadiài , vrb: innadicare, innadigare, irnadicare Definition pigare a isculivitas, a innadiadas, iscúdere cun sa manu a nàdigas Synonyms e antonyms annadiai, aculaciai Sentences candho su pipiu naschiat l'innadighiant chi bidiant ca no respiriat, po dhu fae prànghede Etymon srd. Translations French donner une fessée English to spank Spanish pegar en el culo Italian sculacciare German den Hintern versohlen.

insaboriài , vrb Definition giare o pònnere sabore a sa cosa Synonyms e antonyms assainetare, issaborire | ctr. isaboriare Translations French donner de la saveur English to flavour Spanish sazonar Italian insaporire German schmackhaft machen.

insutzuligài , vrb Definition batire fàmene, apetitu, disígiu, gana; fàere inchietare su cane Synonyms e antonyms agganire, alluscai / airai, arrannegai, collobbiare, inchietae, inciulai, infuterare, intziminire, suberiare Etymon srd. Translations French aiguiser l'appétit, donner l'envie (de), agacer English to irritate, to whet s. o.'s appetite Spanish despertar el apetito Italian stuzzicare l'appetito, inuzzolire, irritare German den Appetit reizen, begierig machen, reizen.

intitulài, intitulàre , vrb Definition pònnere su títulu, pònnere su númene de calecuna persona de importu a un'òpera, a un'orruga o àteru Synonyms e antonyms dedicai Sentences custas arrugas dhas ant intituladas a genti chi no s'iscít mancu a chini est e chi no nci apodhat nudha cun nosu Sardus ◊ cust'iscola dh'ant intitulada a Leonora de Arborea Translations French donner un titre, donner le nom (de qqn) English to entitle Spanish intitular Italian intitolare German betiteln.

intumbàre , vrb: intzumbare, itzumbare Definition tzumbare, iscúdere a tzumbadas comente faent crabas e brebès chi s'iscudent cun sa conca s'una cun s'àtera Synonyms e antonyms atricuai, atumbae, istumbai 2. sos assessores s'intzumbant che muvras Etymon srd. Translations French donner des coups de cornes, heurter English to butt Spanish cornear Italian cozzare German mit den Hörnern stoßen.

irpilíre , vrb Definition pònnere sa tzudha, fàere inteterare su pilu in sa pedhe, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria Synonyms e antonyms aciuciudhae, altudhire, arpilare, assunciudhai, aturtudhire, atzultzudhare, impriutzai Translations French donner la chair de poule English to give s.o. the creeps Spanish erizarse el pelo Italian far venire la pèlle d'òca German eine Gänsehaut bekommen.

isbicàre , vrb Definition pigare a cropos de bicu, a bicadas Synonyms e antonyms abbicai, pitulicare / isbichillitare Sentences sas pudhas si fint isbicadas tra issas finas a crebare ◊ lu sunt isbichendhe sos corvos ◊ sas pudhas fint isbichendhe calchi ranighedhu de cosa o calchi babbautzu Etymon srd. Translations French donner des coups de bec English to peck Spanish picar Italian beccare German aufpicken.

ischeàre , vrb: ischejare, ischiare 1 Definition pigare e bogare de sa chea, o fintzes fàere su fossu coment'e a iscartadura po ndhe bogare una mata de fundhu; fàere coment'e unu fossu segandho a tundhu (de s'orrobba, de sa pasta téndhia o àteru) coment'e intrandhoche a mesu e torrandho a s'oru po dhi giare una forma, coment'e a cuidu, a curva (es. po fàere s'inghíriu de su tzugu, de su codhu, in bestimentu: is malloredhos – macarrones tundhos – s'ischeant a istrecadura cun su pódhighe mannu)/ i. un'imbreaghera = scexiai Synonyms e antonyms incheare, ischifire, scotai Sentences s'ischeat su carbone ◊ si li est alluta sa piatza belle e pronta a ischejare ◊ est andhau a ischejare sa chisina, in sa piatza brusiada 2. su tretu de su suircu e de su trugu s'ischeat, in sa robba, pro chi su traste potat rúere menzus ◊ su piu cheret ischeadu a rodilla pro lu fàghere a bicos ◊ amus fatu macarrones tundhos ischeados a manu ◊ pisedhos, deo los ischio, sos macarrones, e bois los abberides e los cumponides chi no essat s'unu dae s'àteru! ◊ sos macarrones tundhos s'ischeant cun sa mata de su pódhighe mannu Etymon srd. Translations French creuser, donner une forme English to hollow out, to shape Spanish ahuecar, cortar dando una forma Italian incavare, sagomare German aushöhlen, modellieren.

iscubidalàre , vrb: iscuitalare Definition giare cropos de cuidu Synonyms e antonyms incuidare, iscuidare 1 Etymon srd. Translations French donner des coups de coudes English to elbow Spanish codear Italian sgomitare German mit dem Ellbogen stoßen.

iscuidàre 1 , vrb: scuidai Definition giare cropos de cuidu Synonyms e antonyms incuidare, iscubidalare Sentences tra frades no s'iscuidant pari pari ◊ iscuidendhe e a cumbata che lu cravo in su puntu giustu pro iscultare Etymon srd. Translations French donner des coups de coudes English to elbow Spanish codear Italian sgomitare German mit dem Ellbogen stoßen.

isperantziàre , vrb: sperantzai Definition giare bonos ànimos, giare isperu o ibertu bonu Etymon itl. speranzare Translations French donner de l'espoir English to give hope Spanish esperanzar Italian dare speranza German jmdm Hoffnung machen.

matzocàre , vrb: ammatzocai*, matzucare Definition iscúdere o magiare a matzucu; peleare meda / matzucare landhe, olia, nughe = iscudi làndiri, olia, nuxi Synonyms e antonyms corpare, isciúdere, magliucare, matzucorjare Sentences lassae de irgherrimiare: bisonzu de bos matzucare azes?! ◊ acàbbala, chi sa zente curret a inoche credendhe chi nos semus matzucandhe! ◊ so che pianta esposta in sa cudina, matzocada però dae su bentu chi ndhe li at rutu fozas e ispina Translations French donner une volée de coups de bâton English to beat Spanish apalear, aporrear Italian bastonare German verprügeln, prügeln.

oliài, oliàre , vrb Definition giare o pònnere is ògios santos a su malàidu, mescamente a su grave morindhosi; fintzes cundhire cun ógiu; rfl. in cobertantza, arrennegare meda Synonyms e antonyms estremuntziai, ozusantare, pernuliai Sentences su preíderu fit oliendhe unu betzu in letu ◊ príderu Nurra, curzat ca mi óliat sa fémina ca est morzendhe! ◊ cuss'ómini est morendisí, dh'ant oliau puru!◊ mi seo immalaidada meda e s'arretore mi at oliau Etymon ctl. oliar Translations French donner l'extrème-onction English to give the extreme unction Spanish olear Italian dare l'estrèma unzióne German die letzte Ölung geben.

ozusantàre , vrb Definition pònnere, giare is ogiossantos a unu malàdiu Synonyms e antonyms oliai, pernuliai Sentences deviat mòrrere dai como a posca, l'aiant fintzamentras ozusantadu e cuminigadu… epuru torresit sanu che pische! Etymon srd. Translations French donner l'extrême- onction English to give the extreme unction Spanish olear Italian dare l'estrèma unzióne German die letzte Ölung geben, die Krankensalbung geben.

pistàe , vrb: pistai, pistare, pistari Definition nau de cosa (mescamente tostada o àrrida), fàere a orrughedhos minudos, a farinos, o segundhu fintzes a pasta, istrecare acropandho cun calecuna cosa o aina tostada: nau de cosa chi no segat, ammodhigare a cropos, a istrecadura, ponendho pesu in pitzu o poderandhodha a istrintu meda; lassare singiale de cropu (e fintzes atumbare a cropu a logu tostau); giare surra, atripare meda, pigare a cropos a meda (fintzes iscúdere a una mata po ndhe fàere orrúere su frutu, es. landhe, olia, nughe); pigare o giare cadha, múngia / pps. pistadu, pistu Synonyms e antonyms cerfai, ischitzare, pistatzare / abbugnai, atzumbarare / magiare, surrai / batacollare, matanare Idioms csn: pistai a fini, a grussu; pistare a unu chei s'azu, che tilipirche, chei su nie = surraidhu meda; pistai àcua = pistare a modhe, fàghere cosas in debbadas; pistàresi sa limba = (puru) faedhare in debbadas; dare pedra ’e pistare a unu = pònnereli dificurtades meda (mescamente andhèndheli in contràriu); pistai is pabaristas = istare abberindhe e serrendhe sas pibiristas a meda, pistincai Sentences pístadi sa limba, pro nàrrere machines! ◊ si pistat su sale russu pro lu fàghere fine ◊ no ti che seas subra de sas pumatas ca si pistant! ◊ chie lu at pistu custu labiolu, chi est totu a marcos?! ◊ su ferreri pistat su ferru in s'ancódina ◊ sa figu posta a càtigu si est totu pista in s'isterzu ◊ mi apo pistu unu pódhighe corpendhe a martedhu ◊ ndh'est rutu dae cadhu e at pistu sa conca a una pedra (P.Pillonca) 2. si no mi l'agabbas, oe ti pisto! ◊ ti pisto chi ti apo a fàghere modhe che tamata! 3. Gonàriu at isprimitziau a si pistai ◊ debbadas ti pistas: cusse no ti cheret ◊ chissaghi cantu as pistau in sa vida!…◊ in cussu logu est totu unu pistai: est fortunau chini ndi torrat sanu! ◊ ses tota vida pista pista! Etymon ltn. pistare Translations French piler, écraser, se donner du mal English to crush, to do one's best Spanish machacar, afanarse Italian pestare, arrabattarsi German zerstoßen, stoßen, schlagen, sich bemühen, sich anstrengen.

pòniri, pònnede, pònnere, pònni, pònniri , vrb Definition lassare apostadamente in calecunu logu una cosa chi si portat in manos o chi faet a pigare, rfl. firmare, arreare in calecunu logu o tretu, in pitzu de àtera cosa; giare cosa a ccn. po un'iscopu; nau de unu trastu, bestimentu, dinare, tempus, impreare, fintzes ispaciare, pèrdere, ispèndhere, arriscare po iscummissa giogandho; naschire e crèschere a solu, nau de is erbas e matas chi faent chentza dhas semenare o prantare apostadamente, ma fintzes própriu semenare, prantare; foedhandho de animales, parare, pesare, contivigiare po chi crescant e getzant frutu; foedhandho de persona in cantu camminat, andhare, essire, lòmpere a ccn. logu (cun s’avb. che e pron. de 3ˆ p. genéricu dha)/ in poesia, inf. ponne; ger. ponendi, ponzendhe, ponindhe; ind. pres. 1ˆ p. sing. pòngiu, ponzo; cong. pres. 1ˆ p. sing.pòngia-ponza, 2ˆ p. sing. pòngias, 3ˆ p. sing. ponzat Synonyms e antonyms acollocare, aparai, arremai 1, dare, firmai, imbàtere, lòmpere, míntere, pòndhere / crèschere, semenai, piantare / aparagonare | ctr. bocare, leai, picare Idioms csn: pònnere chi… = fàghere un'ipótesi, supònnere; èssere postu de… = èssere destinu chi…, dipèndhere de sa sorte; pònneresi a… (vrb. inf.) = fàghere…, comintzare a fàghere (su chi narat custu vrb. inf.: pònneresi a caminare, a chircare, a ríere, ponnirisí a fuedhai, a fai, a castiai, e gai); pònnere aficu, cabu, imprastu a carchi cosa = isperai in ccn. cosa, andai avatu de una cosa po dha tènniri o po dha fai a doveri; pònnere in bula (nadu de cosas de manigare) = arrèsciri in su gúturu, èssiri malu a ingúrtiri; pònnere in s'istògomo (nau de cosas de papai) = digidiri cun dificurtadi, intèndiri su papai a pesu me in s'istògumu; pònnere sidi = fai bènniri bisóngiu de bufai, fai sidi; ponner boghes = tzerriai agiutóriu; ponner boghe = ghetai boxi, tzerriai su nòmini a ccn. me is domus, in logu aundi no s'iscít chi dhoi est su meri; pònnere sos canes ifatu a unu = betàreli o aunzàreli sos canes; pònniri in pei una cosa = cuncordare o fàghere una cosa; pònnere in pè a ccn. pro carchi cosa = circai s'agiudu, s'interessamentu de unu po ccn. chistioni; pònniri timoria a unu, pònnere pore = fàgherelu timire; pònnere abbitúdine = pigai (o fai pigai) s'abbitúdini, avesai, avesaisí; pònniri passus, ponnirisí in caminu = fàghere carchi tretu, comintzare a andhare; pònnere dolore = fai bènniri dolori; pònnere oriolu, pidinu = fai stai in pensamentu; pònnere ifatu, pònniri avatu de o a ccn.= andai avatu, pònniri menti, ascurtai a ccn., fintzas cúrriri avatu po iscúdiri o fai mali; pònnere apare cun… = aparagonare, fintzas betare a méschiu totu paris; pònniri una cosa cun un'àtera = cussideràrelas de su matessi valore; pònnere, pònniri a c. = callai a ciorbedhu, currèzeresi, essire zudissiosu, insabiai, cussentire; pònniri a brenti (nau de genti) = fàgheresi a brente manna; pònnere lardu (nau de animali, de genti) = ingrassai meda; pònnere peta (nau de animali) = crèschere meda, impurpire; pònnere unu númene = dare, detzidire unu númene pro ccn.; pònniri cantzoni = iscríere, imbentare una cantone pro ccn. o carchi cosa; pònneresi in mesu, imbia, in pinna = ponnirisí intremesu de duus o de duas cosas, ponnirisí ananti, fai ccn. cosa po fai abarrai in paxi genti certendi o a iscórriu, donai istrobbu e no lassai fai ccn. cosa; pònnere cosa in mesu = (fintzas) pònniri cosa aundi podit fai istrobbu; pònnere cosa a ccn. a fàghere (cómpitu, lessione, àteru) = dare cosa a fàghere; pònneresi mere (in o de carchi cosa) = impobidhaisindi, cunsideraisí meri; pònnere una cosa (es. bestimenta) a campu, a triballare = pigaidha po andai a campu, po trabballai; pònnere unu tantu a ccn. cosa, pònniri a stimu = betare unu prétziu, nàrrere cantu est, cantu pesat; pònniri pei in ccn. logu = intrare; pònneresi una cosa a coro = pigaisí ispédhiu mannu, dispraxeri meda; pònnere fragu = lassai o apicigai fragu, fai bessí cun fragu àtera cosa puru; pònnere bestimenta = bestirisí; pònnere a notu una cosa = fai a manera de dh'arregordai bèni; pònnere in líbberu = iscriri me in líbburu; pònnere manu a unu, a carchi cosa = ghetai manu, farrancas a ccn. po dhu iscudi, a ccn. cosa po dha fai; pònnere in sarbu = portai a logu o a tretu de èssiri foras de perígulu; pònnere lussu = comporai o bistiri cosas de valori meda; pònnere su tempus = nàrriri ita tempus fait; pònnere raighinas = ghetai o bogai arréxinis, barbas (nau de matas), no si ndi andai prus (nau de genti); pònniri asuta a ccn. = aprofitaresindhe, irfrutuàrelu, leàreli sa liertade; ponnirisí, pònniri una cosa in puntu = ammanitzare, assentare o remonire bene; pònnere in pregiudíssiu = pònnere in arriscos, in perígulu de àere dannu, de àere male; pònnere una chistione in ómines = fàghere a ómines, in d-unu pretu o diferéssia, fagher detzidire a ómines sàbios e capatzos chi no siant de una parte e ne de s'àtera; pònneresi sa cara chi… = nàrriri a faci manna chi…, pònneresi su botu, bogai faci a nàrriri ca… Sentences at postu una lítera in su cascionedhu ◊ su puzone si ponet in sas àrbures, in terra ◊ su seisei bolendhe istat a su pone pone ◊ s'abe si ponet in sos fiores chirchendhe mele ◊ Cíciu si ponit arrimau acanta a su lacu de s'acuasanta ◊ si at postu s'aràdiu in màchina, sa televisione in domo ◊ si benis a Sos Màrtires de Fonne as a istare inue ti apo a ponne! (Maloccu)◊ su mànigu si ponet in sos piatos in sa mesa ◊ su motore elétricu andhat si li pones sa currente ◊ at postu fogu a sa malesa ◊ pone cue cussa cosa ca no est tua! ◊ su pirastu cherfu ponet in bula ◊ cun coro impiberidu curret e faghet pònnere su maridu 2. bi apo postu una paja de iscarpas chirchendhe su dépidu a isse! ◊ pro sa festa cantu ponides? ◊ bois ponís su binu, nois su pane e su casu ◊ pro fàghere sa domo bi at postu ispesa manna ◊ cantu bi ponimus pro che assuprire a inie? ◊ cantu bi pones chi est comente naro deo? ◊ Fulanu, faghindhe cussu triballu, bi at postu sa vida ◊ seghendhe pedra bi at postu unu pódhighe: bi che lu ant tentu in mesu duas pedras mannas 3. in cussu logu bi ponet frenugu, in cudhu murta ◊ cuss'erba ponet in su solianu ◊ in su petzu chi ponzo trigu, ista seguru chi trigu bi ponet! ◊ in s'ortu ponimus basolu, moriscu, patata, birduras ◊ ponimus un'iscra a fae 4. si at postu pudhas e cunillos in su possessu 5. a nce pònnere in marina e in màrgine a pè ince boliat coràgiu ◊ imbucheit a cadhu e che la ponzeit in su tanchitu ◊ pro tirare in leva che l'at posta in Castedhu ◊ a che la pònnere in s'América bi cheret unu sensale! 6. a pònnere a tie cun a mie est a pònnere s'atarzu cun su ferru ◊ cussas sorres sunt diferentes meda: est a pònnere sa die cun su note! ◊ a pònnere a mie cun tegus est a pònnere a Roma cun Romana! 7. at postu boghes e bi at curtu zente, sinono l'aiant àpidu mortu ◊ "Eremitanu" si dh'iat postu Bobbore ◊ issu cras in custa domu si nci ponit meri (A.Garau)◊ ite tempus at postu sa televisione? ◊ innòi no nci ponit prus pei, cussu! ◊ bois ponni cussa bingixedha cun custa domu?! ◊ s'Istadu italianu est un'Istadu postu in pei prus de unu séculu fait (I.Ortu)◊ su babbu dh'at postu a castiai sa bíngia ◊ cussa criadura fit posta de mòrrere: ant fatu, ant fatu, e totu est istadu nudha! ◊ su pitzinnu no istudiaiat sas poesias chi li poniat su mastru ◊ si pones fatu a sos machines suos za ndhe bogas su cabbale!…◊ pone chi no siat gai comente pessas tue… ti agatas furcadu! ◊ no ti ponzas in pinna ca no bido nudha! ◊ cudhos duos si poniant sa cara chi non deviant pacare ◊ tene fide: as a bídere chi su pisedhu ponet a conca! Etymon ltn. ponere Translations French mettre, poser, installer, allouer, donner English to put (in), to assign, to put down Spanish poner, deponer, asignar Italian méttere, pórre, depórre, posare, installare, assegnare German stellen, legen, ablegen, setzen, tragen (Kleidungen), geben (Geld), einsetzen, installieren, anweisen, erteilen, zuteilen.

«« Search again