aconculedhàre , vrb Definition fàere a cónculu, aciuvai, fàere a fossu, nau de is ogos, de is trempas Synonyms e antonyms aconcuare, indevucare, istuvucare, tuvucare Etymon srd. Translations French creuser English to hollow out Spanish hundirse los ojos Italian incavarsi (détto degli òcchi, delle guance) German einfallen (für Wangen, nau po is trempas), tiefliegen (für Augen, nau po is ogus).

devucàre , vrb Definition fàere cofuda una cosa, istuvonare a fundhu Synonyms e antonyms afungurai, aprofundai, aprofundhire, indevucare, istuvucare, stuvulai, tuvucare Etymon srd. Translations French creuser English to hollow out Spanish cavar Italian incavare German aushöhlen.

ifossàre , vrb: irfossare, isfossai, isfossare, sfossai Definition fàere fossu, fossos, foradas, irforrare Synonyms e antonyms afosciae, iscafudare, isfosciudae, isfossighinare, istofare, istuvucare, sfossonai, stuviolai | ctr. imparisai, parizare Sentences sos porcos sont irfossanne totu su locu ◊ su gatulinu est isfossandhe sa terra móida pro fàchere sos bisonzos suos Etymon srd. Translations French creuser English to dig Spanish agujerear, excavar, ahuecar Italian scavare, far fòssi German ausheben.

indevucàre , vrb: irdevucare Definition istuvionare, fàere prus tuvuda una cosa coment'e pigandho o bogandho de su fundu, abbasciandho su fundhu Synonyms e antonyms afungurai, aprofundai, aprofundhire, devucare, irfungudare, istuvucare, stuvonai, stuvulai, tuvucare Etymon srd. Translations French approfondir, creuser, caver English to hollow out Spanish ahuecar Italian approfondire, incavare German tiefer machen, aushöhlen.

isbatizài, isbatizàre , vrb: sbatillai, sbatizai Definition àere segamentos de conca cun ccn. cosa o chistione, iscúdere o atumbare a ccn. logu, pigare múngia, carda Synonyms e antonyms aciapuai, atapai 1 / atormentai, imbatijare Etymon srd. Translations French se creuser la cervelle English to bang, to rack one's brain Spanish devanarse los sesos Italian sbatacchiare, lambiccarsi il cervèllo German sich den Kopf zerbrechen.

ischeàre , vrb: ischejare, ischiare 1 Definition pigare e bogare de sa chea, o fintzes fàere su fossu coment'e a iscartadura po ndhe bogare una mata de fundhu; fàere coment'e unu fossu segandho a tundhu (de s'orrobba, de sa pasta téndhia o àteru) coment'e intrandhoche a mesu e torrandho a s'oru po dhi giare una forma, coment'e a cuidu, a curva (es. po fàere s'inghíriu de su tzugu, de su codhu, in bestimentu: is malloredhos – macarrones tundhos – s'ischeant a istrecadura cun su pódhighe mannu)/ i. un'imbreaghera = scexiai Synonyms e antonyms incheare, ischifire, scotai Sentences s'ischeat su carbone ◊ si li est alluta sa piatza belle e pronta a ischejare ◊ est andhau a ischejare sa chisina, in sa piatza brusiada 2. su tretu de su suircu e de su trugu s'ischeat, in sa robba, pro chi su traste potat rúere menzus ◊ su piu cheret ischeadu a rodilla pro lu fàghere a bicos ◊ amus fatu macarrones tundhos ischeados a manu ◊ pisedhos, deo los ischio, sos macarrones, e bois los abberides e los cumponides chi no essat s'unu dae s'àteru! ◊ sos macarrones tundhos s'ischeant cun sa mata de su pódhighe mannu Etymon srd. Translations French creuser, donner une forme English to hollow out, to shape Spanish ahuecar, cortar dando una forma Italian incavare, sagomare German aushöhlen, modellieren.

istelevràre , vrb Definition istare pentzandho e torrandho a pentzare a sa cosa chentza arrennèscere a cumprèndhere o lòmpere a un'arresurtau Synonyms e antonyms immaginai, immelmedhare, istorronare, penciai, scimingiai Sentences no t'istelevres, tantu dai su meu no mi bogas! ◊ comintzeit a istelevrare cun atentzione subra de sa natura de cussu cristianu (M.Bua)◊ candho est ammurrionadu m'istelevro deo pro cuntentare a isse! Etymon spn. descerebrar Translations French se creuser la cervelle English to rack one's brain Spanish comerse el coco Italian lambiccarsi il cervèllo German sich den Kopf zerbrechen.

istelévru , nm Synonyms e antonyms ifraschédhiu, scimíngiu Sentences sa de su catolaju est un'arte de istelevru (P.Casu)◊ comintzei a bisare sonnos dendhe bolu a chentu istelevros (M.Bua)◊ no ischiat si crere a cudhu contu o lu leare pro istelevru de unu betzu rembambidu Etymon srd. Translations French action de se creuser la cervelle English licking Spanish comedura de coco Italian lambiccaménto German Kopfzerbrechen.

istofàre , vrb: stofai Definition fàere a fossu, fàere fossos, imbuidare Synonyms e antonyms ifossare, iscafudare, istofuncare, istuvonare, istuvucare, stufonai, stuviolai Sentences ti afóltigat su tempus andhadu, su faedhare cun sos mortos, s'istofare a fundhu sa terra (O.Biddau)◊ latarolas cansidas istofendhe in sa luzana, in disisperu, apretadas, unu butiu pedint a sas benas (N.Fois)◊ aiat tudadu una cosa e comintzesit a l'istofare ◊ seo istofandhe po pònnere matas Etymon srd. Translations French creuser English to dig Spanish excavar, cavar Italian scavare, far fòssi German graben.

istuvonàre , vrb Definition pigare e bogare sa cosa (fintzes a segadura, es. in truncu de linna)faendho o lassandho unu buidu, una tuva; istampare; murigare cricandho cosa Synonyms e antonyms istuvare, istuvedhare, istuvire, istuvucare, stuviolai, tupusonare, tuvucare / istampai, patungi, pertusai / chilcare, corrovai 3. a poi de tantu istuvonare, su maresciallu aciapesit unu fógliu cun iscritura frisca Etymon srd. Translations French évider, creuser English to empty, to dig Spanish vaciar, ahuecar Italian vuotare, scavare German ausleeren, graben.

istuvucàre , vrb Definition fàere tuvudu, tuvucu, o de prus Synonyms e antonyms afungurai, aprofundai, aprofundhire, devucare, indevucare, irfungudare, stuvulai, tuvucare Sentences sos antigos ant istuvucadu sas rocas pro bi pònnere sos mortos Etymon srd. Translations French creuser English to hollow out Spanish ahuecar Italian incavare, scavare German aushöhlen, graben.

stuviolài , vrb Definition fàere tuvudu, buidu; fintzes forrogare coment'e po imbuidare o istuvonare cosa Synonyms e antonyms iscafudare, istofare, istuvucare / istampai, istuvare, istuvire, pertusai, stufonai Sentences stuviolai su niu de is espis ◊ su picalinna stuviolat is truncus Etymon srd. Translations French creuser English to dig Spanish cavar, ahuecar Italian scavare German graben.

tuvucàre , vrb Definition fàere tuvudu, fundhudu Synonyms e antonyms afungurai, aprofundai, aprofundhire, devucare, indevucare, istuvucare, stuvulai Etymon srd. Translations French creuser English to hollow out Spanish ahuecar Italian incavare, approfondire German aushöhlen.

«« Search again