ingolosinàre , vrb: ingulosinai, ingulosinare Definition pigare s'àteru a gulosinas, cun cosas chi praghent meda, fàere bènnere sa gana de calecuna cosa giaendhodhi o faendhodhi cosas chi praghent Synonyms e antonyms imbozare, inganare, ingangulissai, ingrangugliare, ingregai, ingulai | ctr. dirganare, irbozare Etymon spn. engolisinar Translations French donner envie, allécher English to tempt Spanish meter ganas, engolosinar Italian invogliare, allettare German anregen, anlocken.

ingrangugliàre , vrb: ingrangulai, ingrangulliai Definition pigare a ingràngulos, a frandhigos, cumbínchere a unu a fàere calecuna cosa impromitindho cosa chi praghet o biendho unu torracontu bonu Synonyms e antonyms abbovai, abbrinzai, imbusterai, improsae, ingangulissai, ingraenzare, ingrillietare, ingurrinai, istusciare, mariotare, scafai, trabojare Sentences sa mama est ingrangulendi su pipiu po dhu fai papai ◊ bi at faltzos chi resessint a ingrangugliare fintzas sos magistrados ◊ cussa fit fémina chi ingrangugliaiat sos màscios ◊ s'arti chi ingrangulliàt de prus ca rendiat fiat cussa de s'istrexu de fenu Etymon srd. Translations French allécher English to allure Spanish seducir Italian allettare, incentivare German locken.

ingregài , vrb: ingreghiai Definition coment'e pigare a trampa, a ingannia, cun calecuna cosa chi praghet, ma no sèmpere po su malu Synonyms e antonyms abbovai, coluvronare, imbusterai, imbuvonare, improsae, ingannai, ingruguitzai, piocai, trampai Sentences mancai su cumbidu m'ingreghit, no potzu andai ◊ si dhu càstiat che ollu bessau in terra e poi si ponit a dhu ingreghiai e a dhu ingrillai ◊ funt fuedhus durcis chi ingréghiant e abberint s'enna de is sentidus a s'abetu Etymon srd. Translations French allécher, choyer English to entice, to fondle Spanish seducir Italian allettare, vezzeggiare German anlocken, hätscheln.

ingrillài , vrb Definition pigare a unu a ingrillus, a frandhigos; in cobertantza, tzeurrare, bogare su cambu nou (nau de sèmene) Synonyms e antonyms abbrinzai, ingregai Sentences si dhu càstiat che ollu bessau in terra e poi si ponit a dhu ingreghiai e a dhu ingrillai ◊ su tréulu m'ingrillat a sa passiéntzia… Etymon srd. Translations French allécher, choyer English to allure, to fondle Spanish seducir, lisonjear Italian allettare, vezzeggiare German anlocken, hätscheln.

«« Search again