úlchida ólchidu
ulciàre , vrb: uschiare,
usciare,
uscrare,
uscrai Definition
abbruxare unu pagu, nau prus che àteru de pilu, tzudha o cosas deasi
Synonyms e antonyms
abbruscare,
auscare,
summuscrare
Sentences
bocheint su porcu e deretu l'uscreint ◊ ponet fogu a s'usciadinu e úsciat su porcu ◊ apenas ispojoladu, su porcu cheret ulciadu ◊ paris a su zigarru si uscrabat fintzas su nasu, cussu!
Etymon
ltn.
usc(u)lare po ustulare
Translations
French
brûler légèrement
English
to scorch
Spanish
chamuscar,
socarrar
Italian
abbruciacchiare
German
leicht anbrennen.
ulciaréu , nm: uscareu, usciareu, uscradeu, uscrareu Definition abrutzu, erba chi faet a fundhu mannu: asuta portat is arraighinas grussas, coment'e a patata ma longhitas, a medas, coment'e un'apicone, bogat is fògias totus impare a oru de terra, longas e largas e coment'e duas perras chi faent a canale e sèmpere prus istrintas a cara a punta; in beranu bogat sa candhelita (iscaria), prus pagu de metro, e faet su frore: foras is arraighinas, s'àteru sicat dónnia annu Synonyms e antonyms abrúciu, afruza, cadilloni, iscareja*, iscaria, uscredu, prammutu, tarabúciu Sentences fit un'ómine fine che usciareu Scientific Terminology rba, Asphodelus ramosus.
úlcu , nm: olcru* Definition in is paristórias, genia de persona manna manna, unu pagu mala e tonta, de tímere Synonyms e antonyms babborcu, paborcu, paboi 1.
uldíngiu , nm: ordíngiu* Synonyms e antonyms aímine, aparéciu / cdh. uldignu.
uldiòla , nf Definition su ordire, ordinzu.
uldíre , vrb: odriri*, urdire Definition istèrrere s'istàmene o filu in s'ordidórgiu; aprontare sa trama in su telàrgiu; cuncordare trassas a dannu de ccn., istare sèmpere faendho Synonyms e antonyms ordimignare.
úle, úli , agt: búbulu*,
ullu,
ulu Definition
chi pertocat a o chi est de su búbulu (boes e bacas): no est totue chi, po èssere agetivu, cuncordat cun su númene
Idioms
csn:
pira ula = zenia de pira chi faghet in istiu, bona candho est fata (niedha in mesu, sinono ponet in bula); orina ullu = de fiadu ulu
Sentences
fiadu de ulu, peta ula, merda ula, istentina ula ◊ su mascu de uli po dhu crastai unu tempus dhu mallànt ◊ comporaiat petza de procu e petza ulu ◊ at postu unu cantzu de peta de ule po secundhu
Surnames and Proverbs
smb:
Ullu
Translations
French
bovin
English
bovine
Spanish
vacuno,
bovino
Italian
bovino
German
Rind…
ulía uía
uliàre , vrb Definition arregòllere olia de cussa abbarrada apustis fata s'arregorta, coment'e a ispigadura.
uliàre 1 , vrb Definition its, obiare? fuliare? Sentences a s'intrada de su beranu, sa zente si uliaiat totu umpare a si fàghere sas tramatas a nou.
uliàriu , nm: oliàrgiu*, ulibare, ulivare, ulivarzu Definition logu prantau a olias, logu de olias Sentences framaridas de fogu ant faladu in chisina s'ulivare ◊ vinzas e ulivarzos as prantadu.
ulíba uía
ulibàre uliàriu
ulibédhu , nm: olibedhu*, uliedhu Definition su frutu chi faet s'ogiastu, coment'e olia pitichedhedha.
ulícra , nf: olicra*, urica, urícia, uricra, uriga, urígia, urija, urixa Definition arremu a part'e àtera de sa conca adatu po ingòllere is sonos (intèndhere e iscurtare) e mandhare su singiale a su crebedhu: si narat prus che àteru de sa parte chi si biet a fora, ma sa parte prus delicada est aintru, in mesu de s'ossu de is cucas (a/c. sa parte de aintru de s'u. agiuat cun su crebedhu de asegus a poderare sa carena in echilíbbriu)/ in s'u. si distinghet su foxali o uriciale o folla (sa parte manna de fora, e in custa su mudhímini, su tretighedhu modhe prus in bàsciu), su canali, su tímpanu (pigighedhu chi tremet a su sonu), su caragolu (a s'àtera bandha de su tímpanu, genia de canale allorigau); su fundhale de s'u. = su fossighedhu asuta de s'origa comente acabbat sa massidha Idioms csn: èssere totu a s'uriga de ccn. = fai is partesas a ccn., donai sempri arrexoni a ccn. (fintzas ca ccn. dh'at imprenu); lúchere sas urícias che lèpere = ascurtai a origas allutas, intèndiri totu Sentences so semper isetàndheti a ulicra posta ◊ zuchet su sonu in urícias ◊ sas uricras sont mermos dílicos ◊ su bentu fritu li passat in cara e in urixas!
úlidu , nm Definition genia de sorte (bona o mala), fadu, ma pentzada fintzes coment'e capacidade / àere ú. bonu = si narat de unu chi totu dhi andhat in bonu, in favore; ctr. àere ú. malu.
uliédhu ulibédhu
ulièra ugèras