dalíu Definition dae + bi + lu, donasidhu: boghe de su verbu dare cun duos prn. enclíticos
dallàllari , avb Definition pesare, giúghere, muntènnere in d. una cosa = inartare, portare, poderare una cosa artzada de terra, pesare in tàntaris Synonyms e antonyms tàntaris Sentences cuss'animalatzu mi si truvat, mi che tzacat sa conca in mesu de perras e mi ndhe pesat in dallàllari.
dallúviu , nm: dellúbbiu,
delluviu,
dilúviu,
dulúviu Definition
próina manna, a meda, aira aira / avb.: pròere a dellúbbiu = a defúgliu, a stracia
Synonyms e antonyms
abbisciada,
abbísciu,
bírrida,
defúgliu,
derrúbbulu,
issussionzu,
strasura,
tregonada
Sentences
candho at fatu su dellúbbiu universale est abbarrau baranta dies fitianu ghetandhe abba a cartos ◊ at afogadu e supullidu su mundhu intreu suta de unu dilúviu tempestosu
2.
est pruendi a dulúviu ◊ aundi nanca at a bolli andai, chi est istraciendu, proendu a dallúviu!
Etymon
itl.
Translations
French
averse
English
shower,
deluge
Spanish
aguacero,
chaparrón,
diluvio
Italian
acquazzóne,
dilùvio
German
Platzregen,
Regenguß.
dàma , nf Definition
fémina nóbbile; giogu chi si faet a cumpàngios, in duos, cun dóighi pedinas a cada, de duos colores diferentes, postas a filera asuba de unu cuadrau mannu ispartziu a cuadredhos biancos e niedhos fadhios: movendho s'unu a cara a s'àteru, si binchet dónnia borta chi unu podet giumpare cun sa pedina sua sa pedina de su cumpàngiu, pigandhosindhedha (papare), e sa pedina chi lompet a s'oru de fora in sa parte de su cumpàngiu addópiat, essit dama, balet prus de sa pedina e si podet mòvere cun prus libbertade a dónnia parte
Synonyms e antonyms
Sentences
dama perfeta de su sole bestida e bàsciu de sos pes portas sa luna
Surnames and Proverbs
smb:
Dama
Scientific Terminology
ggs
Translations
French
dame,
dames
English
lady,
draughts
Spanish
dama,
damas
Italian
dama
German
Dame.
dàma 2 , nf Definition
genia de màgiu, trunchedhu agiummai de metro artu, cun duas mànigas po dhu pigare, po magiare o incracare s'incodau candho funt faendhodhu
Synonyms e antonyms
màgiu 1
Scientific Terminology
ans
Etymon
ctl.
dama
Translations
French
hie (techn.)
English
tamper,
rammer
Spanish
pisón
Italian
mazzeranga
German
Handramme.
damaschinàre , vrb Definition incasciare su filu de òro o de prata in s'atzàrgiu o in su ferru.
damàscu , nm: dammascu,
domascu,
tommascu Definition
ispétzia de drapu de seda a frores
Scientific Terminology
ts
Etymon
itl.
Translations
French
damas
English
damask
Spanish
damasco
Italian
damasco
German
Damast.
damigiàna, damingiàna, daminzàna, damixàna, damizàna , nf: demezana, demigiana, demizana, dimigiana, dimingiana, diminzana, dimizana, domejana, domixana, dramezana, tamejana* Definition genia de istrégiu mannu, de imbidru, a bisura de bòcia, a fundhu largu, allonghiada e prus istrinta a s'ala de su tzugu: est sèmpere posta imbestia cun canna, pertighedhas o àteru siat po dhi pòdere badrare cropos e siat po cicire méngius / físchidu che damigiana iscannia = díligu chi no agguantat brulla peruna Sentences a su pastinontzu lis at postu una domejana de vinu ◊ a bufai ant portau binu niedhu e biancu a damingianas prenas Scientific Terminology stz.
dammàscu damàscu
danàdu , agt: tanadu* Sentences fit unu manzanu fritu… e nois cun sos puburustos danados!
danàntis daenànte
dàndhari , avb Definition leare a ccn. in d. = in àndhias, coment'e leare in boleos, chentza tocare terra, nau in su sensu chi unu no est atuandho bene ca est totu pigau de calecunu sentidu Sentences cudhu fit istadu galu abbaidendhe a mie si no l'aiant leadu in dàndhari e bogadu a fora (S.Saba).
danésu , agt, nm Definition
chi pertocat sa Danimarca, chi o chie est de sa Danimarca
Translations
French
danois
English
Danish,
Dane
Spanish
danés
Italian
danése
German
dänisch,
Däne.
dangallòne , nm: drangalloe,
drangalloni,
dranghilloi,
dringhilloni,
drongoloi,
drongolone,
tangalloi Definition
ómine mannu mannu, artu, male fatu, irdeortu, pagu sàbiu puru
Synonyms e antonyms
branghilloi,
càngaru,
dangarone,
dàngaru*,
drangaglieo,
drodhe,
galloi,
giangalloi
Sentences
est a totu dí currellandu: peri bregúngia, unu dranghilloi mannu! ◊ dranghilloi tontu, baidindi! ◊ unu dringhillonedhu de piciocu… arrori!
Scientific Terminology
zcrn
Translations
French
gros homme maladroit et disgracieux,
sot
English
dummy
Spanish
hombre grueso i grande un poco bobo
Italian
uòmo gròsso e strambo,
babbèo
German
ungeschlachter Mensch.
dangaròne , nm: tangarione Definition ómine mannu mannu, artu, male fatu, pagu crabbau, pagu sàbiu Synonyms e antonyms debberone / càngaru, dangallone, dàngaru*, giangalloi Sentences issa fit una feminedha de pagu contu, ma su maridu fit unu dangarone de ómine Scientific Terminology zcrn.
dàngaru , nm: dràngalu,
tàngaru Definition
ómine mannu mannu, artu, male fatu, pagu crabbau e pagu sàbiu
Synonyms e antonyms
càngaru,
dangallone,
dangarone,
giangalloi
Sentences
debberone dràngalu ch'est, ma de conca, balla!…
Scientific Terminology
zcrn
Etymon
itl.
tanghero
Translations
French
gros homme maladroit
English
big and clumsy man
Spanish
hombre grueso y torpe
Italian
uòmo gròsso e gòffo
German
ungeschlachter Mensch.
dangheràre , vrb: dengherare Definition
pigare a frandhigos, a imbérrios, a denghes
Synonyms e antonyms
addengae,
ammelindrare,
imberriare,
imbimbinare
Sentences
como si chi mi sento sana e frisca, dae maridu meu dengherada!
Etymon
srd.
Translations
French
gâter avec des cajoleries
English
to spoil coaxing
Spanish
mimar
Italian
viziare con moine
German
verhätscheln.
dannaemúru , nf: donnaemuru Definition genia de animale areste, in colore de castàngia, dannàrgiu, tímiu ca intrat a is domos (e po cussu si dha faent a comare…): ma prus che àteru si papat is sórighes e a cantu paret antigamente si teniat in is domos comente como is gatos Synonyms e antonyms annaemele, bucameli, zanaemuru Sentences aiat pessatu a unu lèpore, a una dannaemuru o a carchi àteru animale ◊ sas dannas de muru si fint mannicanne sas pudhas Scientific Terminology anar, mustela nivalis Etymon srd.