delissiàre , vrb: delitziai Definition giare o fàere delíscia, gosare is delítzias Synonyms e antonyms groriare, isgloriare.
delissiósu delisciósu
delítu , nm: dellitu, dillitu Definition dannu mannu, cosa fata contra a sa lei e contra a s’arrexone Synonyms e antonyms malafatia.
delitziài delissiàre
delitziósu delisciósu
dellezàre , vrb: dillezare Definition
pigare a dilléziu, a befa, giúghere a innóriu, bogare in bregúngia, pònnere s'arréulu a unu
Synonyms e antonyms
arreulai,
mofare,
strocillai
Sentences
perdendhe sa pascéscia, si furrieit a sos chi prus lu fint dellezendhe
Etymon
itl.
dileggiare
Translations
French
se moquer
English
to laugh at
Spanish
burlar,
escarnecer
Italian
irrídere,
schernire
German
auslachen,
verlachen.
dellézu , nm: dilleju,
dillezu,
dilléziu Definition
cosa chi si faet o si narat po bogare in bregúngia a unu / èssere, istare a dilléziu = istai mali meda de papai o de bistimentu, agiummai a befa, a arrisu de sa genti
Synonyms e antonyms
allera,
arréula,
atrecu,
befa,
bisera,
ciacota,
cionfra,
deleu,
dríngula,
inzenzu,
iscàranu,
iséria,
mofa,
siera
Sentences
sa crítica l'at fatu a dellezu! ◊ pro vívere a dellezu, innanti morta! ◊ l'ant leadu a inzenzu e dellezu
Etymon
itl.
dileggio
Translations
French
dérision
English
mockery
Spanish
escarnio,
mofa (f)
Italian
irrisióne,
schérno
German
Hohn.
dellincuènti delincuènte
delliriàdu , pps, agt: delliriau, dilliriau Definition de delliriare; chi est in dillírios, dilliriandho / èssere che dilliriau = pigau de sa furighedha, frenedigosu, pigau a iscinitzu Synonyms e antonyms fariadu | ctr. 2. delliriadu mi apunto e a sas pedras pregunto u'est Dori mia (P.Mossa).
delliriàre , vrb: addilliriai,
dilliriai,
dilliriare,
drilliriare Definition
tènnere prexu mannu, o fintzes dolore forte de no dhu pòdere padire, de fàere disatinos, de foedhare chentza ischire ite est naendho
Synonyms e antonyms
dischissiare,
irdelleriai,
issentire
/
fadhotai,
ferionai,
ilbarionare
Sentences
su coro sou est delliriendhe pro sa fémina! ◊ in carrasegare brullant sas bonas persones cumbinendhe funtziones chi faghent dilliriare (A.Paba)◊ sa Sardigna est inghiriada de mare, ma sa zente no dillíriat pro s'abba salida ◊ candu dhu pigàt cudha callentura dilliriàt própriu!
2.
cun sos afetos tuos e amore pro te dilliriendhe so sa vida (A.M.Mulas)◊ sa pipia cun sa callentura su noti dilliriàt ◊ sa pitzinna est dormida in codas de sa mama, ma est drilliriandhe fachendhe unu sonnu terrorosu
Etymon
itl.
Translations
French
délirer
English
to rave
Spanish
delirar
Italian
delirare
German
wahnsinnig werden,
delirieren,
faseln.
delliriàu delliriàdu
dellíriu , nm: dillíriu,
drillíriu Definition
cosa chi si narat o chi si faet coment'e a ammachiadura, coment'e fora de se, po dolore o cuntentesa; fintzes machine, mémula ifadosa / bocaresinche unu dellíriu = catzàresi unu gustu, unu disizu
Synonyms e antonyms
ammàchiu,
avarioni,
badalocu,
dischíssiu,
ibbarione,
irdellériu,
istentériu
Sentences
su malàidu no teniat maladia peruna: fit leadu dae su dillíriu de sos santos ◊ sa festa ponet féminas e màscios in dillíriu ◊ fit perdènnesi in cussu drillíriu de iferru chi l’intunniaiat sos ammentos
2.
sas vinnennas e tusorzos fint festas de dillíriu (G.Ruju)◊ sa gana mi picabat a dellírios
3.
ohi ite dillíriu chi ses: acabbamidha ca no ndi tengu ganas!
Etymon
itl.
Translations
French
délire
English
frenzy
Spanish
delirio
Italian
delìrio
German
Wahnsinn,
Delirium.
dellíssia delíscia
dellítu delítu
dellúbbiu dallúviu
delluviài , vrb Synonyms e antonyms istraciai.
dellúviu dallúviu
dèlta , nf Definition sa de bàtoro líteras de s'alfabbeto grecu / foghe de riu a d. = a tantas cambas, chi intrat a mare totu ispartu, in logu paris (ca cumponet una figura che a sa delta majúscula chi paret unu triàngulu).
deltínu , nm: destinu, distinu Definition cosa chi no benit o no dipendhet de sa volontade umana Synonyms e antonyms aura, fada 2, ostinu, praneta, solte Idioms csn: est totu su destinu = est nexi sempri de su destinu; no est totu su destinu = no est sempri nexi de sa malasorti su dannu chi acontessit Sentences candho lompet s'ora de su destinu, nois puru faghimus sa dispedida ◊ si bi at destinu no bi at pecadu ◊ si fatzu unu burdu sendi bagaria at a èssi destinu chi depia passai! ◊ nessune s'imberghet a su destinu suo ◊ est unu destinu: no podis trantziri! 2. no est totu su destinu: bi ndhe at chi si lu chircant, su dannu! ◊ candho narant chi est totu su destinu est cosa chi no poto bajulare: cosas medas sunt curpa nostra! Etymon itl. destino.
delúdere , vrb Definition giare a ischire o fàere o arresurtare su chi unu no s'ibertaiat, o no boliat.