assentricoràu assanticoràtu
asséntu , nm Definition
su èssere postu bene, firmu, séliu, fintzes su logu inue unu o una cosa est posta; manera de fàere sa cosa, de si cumportare cun cunsideru, cun firmesa; cosa assentada, datos assentaos, iscritos e fintzes paperi cun cosa iscrita
Synonyms e antonyms
acussertu,
arresetu,
arréulu 1,
assébiu,
assentamentu,
assuermu,
ausentu,
incuru,
lista,
prachidesa
/
partoxu
/
firmesa,
giudísciu,
sabiesa
Idioms
csn:
sos assentos = sos postorzos de su trigu messadu; is assentus = is localis po su bestiàmini in su furriadroxu; tèniri pagu a. = zúghere pagu sabiore, èssere chentza tinu; de a. = cun seriesa, a sa séria, chentza presse; fàchere una cosa chin a. = cun incuru, bene; restare o imbarare de a. = detzídere, pònneresi de acordu; missa de assentu = missa de s'arretiru, missa pro unu mortu chi nachi tiant bídere in ziru
Sentences
su bentu muilendhe no lassaiat portas in assentu ◊ isse no tenet mai assentu, sempre tribbulendhe ◊ su mundhu est roda e chie l'at formadu no cheret ch'istet sempre de un'assentu (L.Marongiu)
2.
beni dai cuss'altu assentu! ◊ sas mannas de su trigu messadu si che leant a s'assentu e dae s'assentu a s'arzola
3.
su tratu tou e assentu mi at fatu diliriare ◊ cussu est ómine de pagu assentu
4.
lèadi s'assentu de sa cosa chi mi as dadu ◊ zughiat in manos s'assentu pro pagare sa lughe, totu trofizèndhelu ◊ is cummerciantis funt sempri fendi assentus in su libbretu
5.
sa candhela alluta pigadha cun assentu! ◊ a pretziare una bachiana si fachet chin assentu ◊ si fiat postu a trabballai de assentu ◊ pranghítemi in assentu! ◊ satzeldotes, de assentu pedo a bois salude e ghia!
6.
su príntzipe restat de assentu de si che leare a Maria ◊ restant de assentu chi sa robba e su càmiu deviant abbojare a s'istradone ◊ fimis restados de assentu chi deviat torrare
Etymon
ctl., spn.
assento, asiento
Translations
French
stabilité,
disposition,
rangement
English
stability,
organisation
Spanish
estabilidad,
asentamiento
Italian
stabilità,
sistemazióne
German
Stabilität,
Ordnung.
asséntu 1 , nm: assentzu,
atentu 1,
atetu,
atzentzu,
atzetzu,
sénciu Definition
genia de tupighedha fragosa meda, de colore craru, in colore de prata
Sentences
fatant in cussu logu isfumentu chin fogos de armidhone e de atentu ◊ at sabore de atentu s'alenu tou! ◊ custa est amargura de limbicadu atentu…
Scientific Terminology
mt, Artemisia arborescens
Etymon
ltn.
absentium
Translations
French
absinthe
English
absinth
Spanish
ajenjo
Italian
assènzio
German
Absinth.
assentulàe, assentulàre , vrb: assetulare,
sentilare Definition
abbarrare firmos, in assentu, in asséliu, pruschetotu nau cun arrennegu
Synonyms e antonyms
assantaigae,
assebiai,
asserenciai
Sentences
ista sériu, asséntuladi a un'oru! ◊ si ti assentulaias in domo faghias bene, cantu chi ses sèmpere in ziru! ◊ assentuladu chi sias, a un'oru! ◊ asséntula e no curras! ◊ non poto assentulare su sonnu ca su ganile non mi dat pasu ◊ assetuladi innoghe!
Etymon
srd.
Translations
French
se tenir coi
English
to be quiet
Spanish
estar quieto
Italian
star quièto
German
ruhig sein.
assentziàu , agt Synonyms e antonyms alleputziu.
assentziòne ascensciòne
asséntzu asséntu 1
asseónzu , nm Definition
su si fàere asseau, de sabore malu, nau de s'ógiu, de su lardu; est fintzes su fragu de s'ogiuseu de unu pegus mortu, in campu, chi faet fuire is àteros pegos
Etymon
srd.
Translations
French
rancissement
English
going rancid
Spanish
ranciedad
Italian
irrancidiménto
German
Ranzigwerden.
asseoràdu , agt Definition its, assidigorzadu? Sentences bàrriu de rasta, isceta asseorada in su tzilleri, impresse pedit una birra frisca.
assepàre , vrb Definition segare sida a papare po su bestiàmene Synonyms e antonyms afrongiai, assidai Sentences babbu at assepatu sa robba in su cunzatu (G.Farris) Etymon srd.
asseperàre , vrb Definition pònnere abbandha, distínghere e pònnere a parte una cosa de un'àtera; isceberare su méngius; nau de frores de is matas, ingendrare su frutu Synonyms e antonyms chirrare, isceberai, sceberai*.
asserbàre , vrb: assilbare, assirbare Definition lassare o pònnere a parte, chistire a un'àtera borta Synonyms e antonyms allogae, arremai 1, arremonire, arribbare 1, chistie, coltoire, golloire Sentences assírbalu in logu seguru su chi as agatadu! ◊ assirbendhe a cras fumis, ma tocait de lu fàghere etotu (Z.A.Cappai)◊ depimus assirbare dinari pro s'annu chi benit 2. sas paràulas chi tenes assilbadas sunt teracas tuas Etymon itl. asservare.
asseredhàe , vrb Definition fàere o pònnere seredha, ufrare a bentre Synonyms e antonyms abbussotai Sentences segundu su chi papas ti asseredhat.
asseredhàu , agt Synonyms e antonyms
tirchinau
/
bentrudu
Etymon
srd.
Translations
French
rachitique
English
rachitic
Spanish
raquítico
Italian
rachìtico
German
rachitisch.
asserenàda , nf Definition su asserenare Synonyms e antonyms abbacada, apasigada, asseliada, asseretada | ctr. salarzada, supuzada, zagarada Sentences su chelu at dadu un'asserenada Etymon srd.
asserenàdu , pps, agt Definition de asserenare 2. no est fàtzile s'ammentu como chi asserenados sunt sos sentidos.
asserenàre , vrb: serenai* Definition
fàere serenu, pònnere in pàusu, in paghe (ma fintzes pigare su serenu de su note)
Synonyms e antonyms
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asseretare,
assussegai
| ctr.
assulurgiare,
salargiare
Sentences
suta 'e pàsidas umbras m'ingaleno: in tanta paghe sa mente assereno e mi est durche recreu sonniare (P.Giudice Marras)
Translations
French
rasséréner
English
to brighten up
Spanish
serenar
Italian
rasserenare
German
aufheitern.
asserenciài , vrb Definition giare un'asseliada, bogare de cabu, firmare a un'oru Synonyms e antonyms assebiai, assentulae, asselenare, assussegai Sentences asserenciarí! ◊ asseréncia ingunis!
asseretàda , nf Synonyms e antonyms abbacada, apasigada, asseliada, asserenada, asseretu | ctr. salarzada, supuzada, zagarada Etymon srd.
asseretàre , vrb Synonyms e antonyms apachiare, apasaogare, assebiai, asserenare, assussegai | ctr. assulurgiare, salargiare.