A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

assèrva , nf Definition su castiare, cosa distinta chi si biet abbaidandho / istare, èssere a s'asserva = èssiri, abarrai osservendi, iscocandho Synonyms e antonyms annotu, cadelu, osservatzione Sentences de amore faedhat dogni cosa, dogni cosa in amare est a s'asserva (P.Mossa) Etymon itl. asserva Translations French observation English observation Spanish observación Italian osservazióne German Beobachtung.

asservídu , agt Definition chi ponet mente, chi faet su chi dhi cumandhant de fàere Synonyms e antonyms masedu | ctr. testarrudu Sentences fit teracu bonu e asservidu Translations French soumis English subdued Spanish sumiso, dócil Italian sottomésso, dòcile German fügsam.

assessài , vrb Definition nau de fémina príngia manna, aprontare po s'illierare, po ndhe fàere su fedu.

assessàre , vrb Definition firmare, cessare de si mòvere, de fàere / pps. fintzes po pàsidu Synonyms e antonyms arressare, firmai Sentences a bortas nos assessaiamus de arrejonare (M.Dui)◊ sa funnedha de Meledha si fit assessata e non ventulaiat prus 2. su sonete aiat mantesu sa zente a ballu tunnu, lodhuranne chin cúmeros assessatos dae s’una carrera a s’àtera.

assessenài , vrb Definition bochíere, leare sa vida a s'àteru Synonyms e antonyms bochire.

assessénu , nm Synonyms e antonyms morte, ochisura Sentences de aintru de su coru de s'ómini essint is pentzamentus malus, sa fura, is assessenus, sa traitoria, is trassas malas Translations French meurtre English murder Spanish asesinato Italian uccisióne, assassìnio German Ermordung.

assessoràu , nm Definition parte de un'amministratzione púbblica, cumpartimentu chi pertocat is afàrios, is fainas, is impreos de una matessi genia (es. trebballos e òperas púbblicas, cultura, su personale o àteru) e incàrrigu a chie dhu depet contivigiare Translations French mandat de conseiller English assessorship Spanish concejalía Italian assessorato German Assessorat.

assessòre, assessòri , nm Definition amministradore púbblicu chi tenet s'incàrrigu de contivigiare is afàrios de un'assessorau Translations French adjoint, délégué English alderman Spanish concejal Italian assessóre German Assessor.

asséssu , nm Synonyms e antonyms colu 1, strafanàriu, traseri Etymon itl. sesso.

assestaméntu , nm Synonyms e antonyms assestu.

assestàre , vrb Synonyms e antonyms agiudai, amparai, assestire, assístere, atèndhere Sentences Nostra Segnora nos assestat e nos agiudet!

assèstat! , bvrb Definition boghe de su verbu assestare: una genia de giuramentu Synonyms e antonyms gadamasta!, gadimassèstata!, midantzegu! Sentences ancu chi Deus m'assestat chi si lu zocat sa gana! ◊ chi Deus m'assestat chi lis aia dau un'impodha! ◊ chi Deus m'assestat chi babbu at resone!

assestíre , vrb: assistiri Definition istare acanta po fàere atentzione, atèndhere a ccn. o a calecuna cosa Synonyms e antonyms agiudai, amparai, assístere, atèndhere, castiai Sentences a chie at coro vonu Deus l'assestit Etymon spn. assistir Translations French assister, aider English to help Spanish asistir Italian assìstere, aiutare German helfen.

asséstu , nm Definition restare de a. = abarrai de acórdiu Synonyms e antonyms assentu, assestamentu / acódriu.

assesugiàdu, assesujàdu , agt Definition iat a èssere chi est agganciau a sa sesuja o ajone Sentences frundhidu in mesu de chentu machinàrios a ite puntu, trenu, ses torradu: no fisti dedioi assesugiadu candho currias subra sos binàrios (G.Monzitta) Etymon srd.

assetàu , agt Definition chi no giaet cunfidàntzia, chi si credet meda Synonyms e antonyms magnosu 1, superbiosu Translations French hautain English arrogant Spanish soberbio Italian supèrbo German stolz.

assetiàda , nf Definition tretu de logu in paris Synonyms e antonyms assetiligada, cúcuru, sedha Sentences in s'assetiada si pasant, subra de una roca Etymon srd.

assetiài, assetiàre , vrb Definition istare in assentu, in asséliu, firmos; pònnere a postu, assentare sa cosa in logu suo, bene, agiustare, giare sétiu Synonyms e antonyms abarrai, acabidae, acodomai, acollocare, adaretzai, assantai, assebiai / allichidie, arremonire | ctr. isordulare Idioms csn: assetiare su logu = remonire su logu, pònnere su logu a sétiu; assetiai su bestiàmini = ammaniare, furriare a manera chi paschindhe istet o andhet de una tzerta manera Sentences ti mandho a sa tanca e inibe assétias e azudas ◊ assétia cue! ◊ assétia, no sias che pitzinnalla chi no l'interessat nudha! ◊ no assétiat, est semper a furriebborta ◊ sos tronos si fint assetiaos 2. su re si at assetiadu sa corona in conca ◊ aderetzant sa perda e dh'assétiant cun is àtaras ◊ assetiadí sa camisa, ca dha portas ammurigonada! ◊ si funt assetiadas is mortis e no si agiustant is fesserias?! ◊ mi ant azudau a assetiare medas peràulas e càntidos ◊ si seus firmaus a si assetiai is cambas ca dhas portaiaus cancaradas a fortza de abarrai sétzius in màchina 3. is brebeis mi dhas apu assetiadas e immoi funt tirendi a su bacu Etymon ctl. assetiar Translations French arranger, ranger, placer English to arrange, to set Spanish arreglar Italian assettare, collocare per bène German in Ordnung bringen.

assetiàu , pps, agt Definition de assetiare; chi est in asséliu, ma, nau de ccn., fintzes chi tenet una manera de fàere o de si mòvere pàsida, grabbosa 2. amus buscau bella provista, cosa chi no abamus àpiu si fimus abbarradas assetiadas in dommo! ◊ sa calixeta est assetiada gosendisí su calenti.

assetiligàda , nf Definition tretu paris e unu pagu a fossu in puntas de monte Synonyms e antonyms assetiada, sétile Scientific Terminology slg Etymon srd.