A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

arraspiàdu, arraspiàtu , agt Synonyms e antonyms rasposu / arrodadu Sentences a dontzi posta de cugliera chi nos ghetamus a buca nos lassat sa gula arraspiata pro met'ora 2. su massaju fit cun sa farche arraspiada a nou Etymon srd.

arràspidu , agt: ràspidu Definition chi arreschet, coment'e arrasigandho unu pagu Synonyms e antonyms arraspinosu, arraspiosu, arrescidhosu, faratzosu, rafiganzosu, raspitzu, rasposu | ctr. lísiu, pranu Etymon srd.

arraspinósu , agt: arraspionosu, arrespinosu, raspinosu Definition agiummai coment'e fatu a raspa, chi no est lisu, chi arreschet unu pagu a dhi passare sa manu Synonyms e antonyms arràspidu, arraspiosu, faratzosu, grispau, rafiganzosu, ràspidu, raspitzu, rasposu | ctr. lísiu, pranu Sentences su sirboni portat su dossu arraspionosu Etymon srd. Translations French rêche English coarse Spanish rudo, áspero Italian rùvido German rauh.

arraspínu , agt Synonyms e antonyms arraspinosu Sentences crabas arraspinas de pilu no ndi apu tentu.

arraspinzadúra , nf Definition su raspinzare Etymon srd.

arraspinzàre , vrb Definition coment'e raspare, nau in cobertantza po furare, pigare a furadura Synonyms e antonyms afuruncai, aungrare, ciaspinare, furanciulai, gastochiare, respilliai, raspinnare Etymon srd. Translations French chaparder English to pilfer Spanish ratear Italian rubacchiare German stehlen.

arraspínzu , nm Definition fura de calecuna cosa Etymon srd. Translations French petit vol English pilferage Spanish ratería Italian furtarèllo German leichter Diebstahl.

arraspiòni , nm Definition mata o tupa arraspinosa Synonyms e antonyms busa 1, macra, mata, moa 1, moíngiu, tele, tupale Etymon srd.

arraspionósu arraspinósu

arraspiósu , agt: arrasposu, rasposu* Definition chi arreschet a dhi passare cosa in pitzu, chi no est lisu Synonyms e antonyms arraspedhosu, arraspinosu, arrescidhosu, rafiganzosu, scrafangiosu | ctr. lísiu, pranu Sentences portu is manus arraspiosas de su frius Translations French rêche English rough Spanish rudo, áspero Italian rùvido German rauh.

arraspisonàdu , agt Definition nau de mata, chi est un'arraspioni, pagu tenta contu, sentz'e pudare, cun cambos bècios, sicaos.

arraspósu arraspiósu

arraspúndi , vrb: arrespòndhede, arrespòndhere, arrespònnere, arrespundi, errespòndhere, respònere* Definition giare s’arresposta a una domandha, nàrrere su chi unu at domandhau; iscríere a unu chi at mandhau lítera o àtera posta; fintzes foedhare a gente prus manna o prus de importu chentza o cun pagu arrespetu, candho iat a èssere prus arrespetosu a citire; in su giogu o in àteru, fàere calecuna cosa coment'e adduindho a su chi proponet o cumènciat s'àteru, o fintzes contr'a su chi faet s'àteru / arrespòndhere a singru serru = donai s'úrtima arrispusta, serrai su chistionu e dónnia discussioni Synonyms e antonyms ispundhe | ctr. dimandhare, porrogare, precontare Sentences a s'anzone dha faedhaiat che candho issa dhi podiat arrespòndhere ◊ nemus dhi arrespundit mancu fuedhu ◊ no arrespundis nudha? ◊ a cussa pregonta issu no iscít arrespundi ◊ anca dh'iat arrespostu: Arresone tenes, fizu meu! 2. is tempus càmbiant: immoi unu arrespundit fintzas a su babbu! Translations French répondre English to answer Spanish contestar, responder Italian rispóndere German antworten.

arraspústa , nf: arrespusta, arrisposta, errespusta, resposta* Definition su chi si narat a una domandha, su chi s'iscriet po una lítera arrecia; su chi si faet contr'a un'incidu Synonyms e antonyms sceda, segurtade | ctr. dimandha, percunta Sentences is líteras chi arribbànt si dhas ligiat predi Frau e issu etotu dhi fadiat s'arrespusta ◊ dh'iat pregontau si abarràt a cenai e chentza de abetai s’arrespusta iat postu sa mesa 2. s'isciòperu est s’arrespusta po no èssi donau s’aumentu de sa paga Translations French réponse English answer Spanish respuesta Italian rispósta German Antwort.

arrassanajólu, arrassangiólu, arrassannólu , nm: arresignolu, arressanniolu, arressenolu, arressignolu, arressinniolu, arrissinolu, arrosignolu, arrossignolu, arrussignolu, orrossinnolu, rassaniolu* Definition pigione de beranu Synonyms e antonyms bríntzoli, cirulicorda, conchiebara, grussinnolu, izaghe, passailanti, piciorru, pínnaru, surbiarriu, tzotzo Scientific Terminology pzn, luscinia megarhynchos Translations French rossignol English nightingale Spanish ruiseñor Italian usignòlo German Nachtigall.

arrassòli , nm: arresole, arressole, arrisoli, aressoli, ressole* Definition genia de basca candho in is istades su sole paret prus budhiu puru, coment'e po una basca serrada, chi no at isfogu, cun s'aera prena de vapore (o fintzes cun nues ma no de abba) Sentences su soli e s'arrassoli apu provau in s'argiola ◊ s'istadi si fut postu in cuaturetu, totu arrennegau fendi sempri arrassoli Scientific Terminology tpm Translations French réverbération du soleil English glare Spanish bochorno Italian rivèrbero del sóle German Wiederschein.

arràsta , nf, nm: arràstiu, arrastru, arrastu, rasta Definition sa capacidade de ndhe bodhire is fragos cun su nasu; fragu, ma fintzes singiale, òpera o cosa chi abbarrat de comente si passat o s'istat in su logu, in sa vida; fintzes singiale de is cropos chi abbarrat in sa carre, de postas de pei o àteru deasi Synonyms e antonyms abbentada, fiacu 1, frusa / arrancu / addromu, arrestallu, frata, ilmina, peada, trata / iscringada Idioms csn: essiri de s'arrastu, foras de s'arrastu = essíreche fora de su chistionu, de s'argumentu; s'arrastu de sa pedhe = pedhutu, arroghedhu de petza chi abarrat atacau a sa pedhi comenti si ndi tirat iscroxendi un'animali Sentences no at lassau mancu arrasta ◊ fatzais arrastu de marxani! ◊ s'arrastu de sa peta arrustindhe ch'essit atesu ◊ margiani portat càrigas finis po s'arrastu ◊ si nci ant fatu mangiucu, dhu connòsciu de s'arrastu 2. ancu fatat un'abba chi sa capra lesset s'arrastu in sa pranedha! ◊ me is bias dhoi fiant is arrastus de is lamonis de carru ◊ a pè cun sas iscarpas bullitadas, bi fit s'arrastu in donzi caminera (A.Liori)◊ passendi no lassat arrastu mancu in s'arena 3. s'ómini si depit istreletzai de is àterus, deghinò no lassat arrastu de sa vida sua ◊ no lassat arrasta, che a su bentu passanne subra de su màrmaru ◊ ant agatau grutonis cun arrastus de genti bívia in simanas antigas ◊ sunt andaus avatu de s'arrastu ma no ant agatau su tallu 4. aciotendidhu, dónnia corpu lassàt un'arrastu arrúbiu ◊ in s'arena dhoi at arrastu de peis ispollincus 5. at cummentzau bèni a chistionai, ma apustis nc'est essiu de s'arrastu ◊ guai a dhi narri s'annomíngiu ca nci essiat luegu foras de arrastu Translations French flair, trace English track, scent Spanish olfato, husmo, rastro Italian odorato, fiuto, órma, imprónta, tràccia German Geruchssinn, Witterung, Spur.

arrastadòri , agt, nm: rastadore Definition chi o chie andhat cricandho s'ormina, s'arrastu, is postas de pei Synonyms e antonyms irdarrastadori Etymon srd.

arrastadúra , nf: rastadura Definition crica de orminas, de peadas de bestiàmene, de arrastos Synonyms e antonyms arrastamentu, irdarrastadura Etymon srd.

arrastài , vrb: arrastare, arrastari, arrastrai, rastai Definition andhare a s'arrastu de sa fera, pigare s'arrancu, fragare; sighire o pònnere aifatu de s'ormina, de is arrastos Synonyms e antonyms acarigai, annajare, annàsere, fiagare, isimare, nuscai, semare 1 / addromare, atratare, ildarrastare, orminare, trateare Sentences su cani miu at arrastau sa perdixi ◊ recuias a domo arrastendhe sabores dae tesu Etymon srd. Translations French flairer le gibier English to scent game Spanish rastrear Italian fiutare la selvaggina German wittern.