A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

arraschiài, arraschiàre , vrb Definition passare un'aina a forte asuba de calecuna cosa po ndhe arrasigare unu pígiu de sa cosa etotu o de malesa o àteru chi portat de ndhe dèpere istacare Synonyms e antonyms arrasciare, arrasicare, iscadrapiare, saricare, scardiri / arrosigai Etymon itl. raschiare.

arraschiàta , nf Definition su arraschiare / a. de balla = corpu de balla Synonyms e antonyms arraschiatura, arràschiu, icadrapiada, iscadrapiadura Sentences si tucat a che tènnere un'anzone a costu de che buscare carchi arraschiata de balla Etymon srd.

arraschiatúra , nf Definition su arraschiare; su singiale de s’arrasigadura Synonyms e antonyms arraschiata, arrasicadura, ratzigadura, scarràfiu Sentences sa créjia brusiata e su santu galu inie chene mancu un'arraschiatura Etymon srd. Translations French égratignure English scratch Spanish rascadura Italian scalfitura German Ritzer.

arràschiu , nm Definition singiale de arrasigadura; fintzes cosa chi s’ispudat fata coment'e arrasigandho su gúturu Synonyms e antonyms arraschiatura, arrasigadura, arrasigamentu / carràschiu, grúspidu, iscaràsciu, scupidura Etymon srd. Translations French abrasion English bruise Spanish rascadura, el carraspear Italian abrasióne German Abkratzen.

arrasciàdu , pps, agt Definition de arrasciare; chi est chentza pilos, fatu arrasu Synonyms e antonyms ispilidu, rasigadu, spinniau, tusu 2. no apo prus pilos in custa conca arrasciada.

arrasciàre , vrb: rasciare Synonyms e antonyms arraschiai*, arrasicare, craschiare Sentences su procu de pressorju trumbuscadu chin su tirju si arràsciat su pojolu.

arràsciu , nm: ràscia Definition genia de pannu de lana Synonyms e antonyms arrasceta* Scientific Terminology ts.

arràsciu 1 , nm Definition arrancu, singiale de calecuna cosa Synonyms e antonyms àrviu, indíscia Sentences at intesu arràsciu de futidura e si est irbortadu.

arrascótu , nm: arrescotu, arriscotu, errescotu, recotu* 1 Definition de is produtos de su late, su chi apustis piscau su casu essit de su soru (ndhe artzat a pígiu grussu) postu in su fogu a imbudhidare fintzes agiummai a puntu de pesare búdhidu / a. martedhu = soru chi si mànigat a brou e chiu, paris cun sa zota; a. matzi modhi = soru fatu Synonyms e antonyms arricu 1, brotzu 1, martadhu, martzedhu, soru, sorugotu Sentences papant arrescotu e cagiadu Scientific Terminology mng Translations French ricotta (fromage très voisin du sérac) English ricotta (kind of cottage cheese) Spanish requesón Italian ricòtta German Molkenkäse.

arrascuítu , agt Definition nau de ccn., chi est abbistu e sèmpere atentu a totu, allutu allutu Synonyms e antonyms allutinedhu, ispabillu | ctr. abbabballocadu.

arrasfriài , vrb: arresfriai, erresfriare, refreare* Definition pigare o ingòllere arresfriu, arremadiu Synonyms e antonyms acatarrare, arremadiai, arremare, arrumai.

arrasfriàu , pps, agt: arresfriau, arrefreau, refreadu Definition de arrasfriai Synonyms e antonyms acatarradu, annastuladu, arramadiedhau, arremadiau, arrumatu, remadu 2. seo arrefreau: mi batis unu tzicu de muscadedhu budhiu, ca mi torrat in trassa?

arrasía , nf, nm: arresi 1, arresia, arresiu, resia Definition dónnia arratza de retiliu, de animales chi camminant tragandhosi in terra a foigadura, movendhosi a egas e ogas, chentza cambas; si narat fintzes de àteros animaledhos Synonyms e antonyms arrabiu, arrese, arretaliu, ertiliu, inserpi / babballoti, babbaúciu, cerpiu Sentences po santu Matia oberint is ogus totus is arrasias ◊ a su massaju, chi sa terra tzapat, sa terra che dhi leat s'arresia… Etymon ltn. res Translations French reptile English reptile Spanish reptil Italian rèttile German Kriechtier.

arrasicadòra , nf Definition aina de is conciadores po arrasigare is pedhes Synonyms e antonyms craschiadore Scientific Terminology ans Etymon srd. Translations French raclette English scraper Spanish estira Italian raschino German Schaber.

arrasicadòre , nm: arresigadori Definition aina po arrasigare Synonyms e antonyms arradhadore, craschiadore, rascàgliu, raschiolu Scientific Terminology ans Etymon srd. Translations French raclette, racloir English scraper Spanish rascador Italian raschiatóio, raschiétto German Schaber.

arrasicadúra , nf: rasicadura* Definition su arrasigare, manera de segare o pigare unu pígiu de cosa; su pígiu de sa cosa chi si ndhe pigat arrasigandho Synonyms e antonyms arrasighetu, berrumballa, craschiadura, pulidura, rasciadura, ratzigadura 2. po fàere custa meighina poniant arrasigadura de corru de muvrone Translations French raclage, grattage English scratching Spanish rascadura Italian raschiatura German Abschaben.

arrasicàre , vrb: arrasigae, arrasigai, arrasigare, arrasigari, arresigai, arrisigai, rasigai* Definition passare a forte calecuna aina, prus che àteru cun atza, a frigadura po ndhe pigare unu pígiu de cosa Synonyms e antonyms arraschiai, arrasciare, craschiare, farisciare, iscadrapiare, saricare / frigare / arrosigai Sentences dona cura no ti arràsighis in su muru, a t'incadhossat! ◊ is pastores si poniant is cambalis po s'iscrancari de si arrasigari is cambas candu andànt a pàsciri ◊ mi pòngiu a arrasigai ossus a usu de cani?! 2. a mei custu errisixedhu no mi nci calat tropu bèni, mi arrasigat unu pagu is gangas!… Translations French gratter, racler English to scrape Spanish rascar Italian raschiare German schaben.

arrasicàu , pps Definition de arrasicare / arresigau che unu procu mortu = rasigadu fintzas tropu, nadu de cosa chi a su ràsiga ràsiga che l'ant segadu fintzas sa parte bona.

arràsicu , nm Synonyms e antonyms arrasicadura, cràschiu Sentences mi as dau s'arràsicu! Etymon srd.

arrasigàe, arrasigài arrasicàre