arregàlu , nm: erregalu, regalu Definition cosa chi si giaet a unu in donu po dhi fàere praxere, po dhi ammostare istima, po agiudu e àteru Synonyms e antonyms bríssia, dàdiva, donu, presente Sentences is arregalos fiant de oro e de prata e calencunu dh'iat giau fintzas àteru ◊ sos nonnos faent arregalos a sos fizolos Translations French cadeau English present Spanish regalo Italian regalo German Geschenk.
dàdida, dàdiva , nf Definition cosa chi si giaet a donu Synonyms e antonyms arregalu, dadura, donu, presente Etymon spn., ctl. dádiva Translations French don, cadeau English gift Spanish donación, dádiva Italian donazióne German Schenkung, Spende.
donàe, donài, donàre, donàri , vrb Definition giare in donu, coment'e arregalu, presente; fàere is donos, mescamente a sa fémina cojuada noa; giare o intregare bastat chi siat, css. cosa e a chie sisiat; s'impreat fintzes po nàrrere s’arresurtau de un'operatzione matemàtica o sa resa de unu trebballu Synonyms e antonyms arregalai, dae 1, giai, gionai | ctr. bèndhere, picare Idioms csn: donai in ccn. cosa = pessare, atuare, dàreche a subra de carchi cosa, itl. farci caso, badare; donaisí a ccn. cosa = dàresi, betàresi a carchi cosa; donai coru = bastare s'ànimu, su corazu de fàghere carchi cosa; donaindi una frida una callenti = dàrendhe una cràdia e una lena, una chi piaghet e una chi no piaghet; donai frunda mala = fàghere frundha mala, andhare male, dare resurtadu metzanu; donai boxis = betare boghes; donai isciampitas = andhare a s'istòntona istòntona, imbriagos Sentences fiat unu chi no donaiat àcua a cani ◊ chi bolis fai diabressi, bai, bendi su chi tenis e donadhu totu ◊ dongissia duus aposentus! 2. si no fint donatos de oro e de prata nche bortaiant sa cara ◊ su fidantzadu l'at donada: li at leadu anedhu, oritzinas de oro e corona de prata ◊ dh'ant donada meda, s'isposa! 3. oh, berus aici est: no nc'ia donau! 4. acabbau su préssiu mi dongu a s'olia, acabbada s'olia a s'aràngiu! Etymon ltn. donare Translations French offrir, faire cadeau English to give Spanish dar, regalar, ofrecer Italian dare, regalare, offrire, dispensare German geben, schenken, spenden, ergeben.
dónu , nm Definition cosa, bene, chi si faet a dadura, chentza nudha in càmbiu (si no est fatu cun iscopu); calidade bona, capacidade chi no dipendhet de imparu ma chi si tenet de naturale; su pl. sos donos funt s'oraria (is sinnalis o donatia) chi su cojuau nou giaet a sa fémina Synonyms e antonyms dàdiva, donatia, presente, regalu / donesa Idioms csn: in donu = chentza paga, a regalu; papadonus = amantiosu de regalos, chi istat apitendhe regalos Sentences bellu, mih, su donu chi li at dadu sa sogra a sa nura! ◊ a s'isposonzu ant fatu donos meda e bonos ◊◊ su donu inturpat a chie giuchet sos ocros apertos e irvortat fintzas sas paràgulas de sos giustos (Es.) 2. si no tenet su donu, ite nachi at a cantare a poesia! ◊ funt medas is donus chi tenit de natura, cussu ◊ Deus no mi at dadu cussu donu 3. si Deus favoressit s'annada, po Santuanni ti fatzu domanda e ti dongu is donus de òru ◊ sos de domo sunt andhados a comporare sos donos 4. pro issu, malu no bi ndh'at, de binu, ca bufat sempre in donu e mai pagat! ◊ unu mandrone cun totu est annuzau ca no li dant a mandhigare in donu! Etymon ltn. donu(m) Translations French cadeau English gift Spanish don, regalo Italian dóno German Gabe.
presènte , nm: presenti 1 Definition sa cosa chi si portat e si giaet in donu a ccn. Synonyms e antonyms dàdiva, donu, regalu Sentences parentes e amicos a su pride nobu li ant zutu su presente ◊ is tres gurreis portànt presentis de mirra, incensu e òru ◊ funt pretendentis arricus, prenus de presentis ◊ custu est su presente pro bois chi mi at dau sa Pioressa Translations French cadeau English present Spanish regalo, presente Italian dóno German Geschenk.
regalài, regalàre , vrb: arregalai* Definition fàere su presente, giare regalos, donos, giare cosa in donu / a si regalare! = a si tènnere contu: zenia de saludu Synonyms e antonyms dae 1, donai, giai 2. regaladiche!, regaladebboche! ◊ regaladí, già bides chi mi ndhe andho! ◊ pixadu ti as sas alas sentza mi nàrrere mancu "A ti regalas!" (P.Cherchi) Translations French faire cadeau English to make a present Spanish regalar Italian regalare German schenken.