atàciu 1 , nm Synonyms e antonyms annomíngiu, aproégliu, impróveru, paranòmini Sentences atàciu po paralúmene dhu narant in Atzara.
ataconadúra , nf Definition su ataconare, nau fintzes po cobèrrere Etymon srd.
ataconài, ataconàre , vrb: taconare* Definition
pònnere su tacone, aconciare is iscarpas; nau in cobertantza, cobèrrere
Synonyms e antonyms
| ctr.
istaconare
Translations
French
changer les talons
English
to botch shoes
Spanish
remendar los zapatos
Italian
rabberciare le scarpe
German
ausbessern.
atàcu , nm Definition
su betare manos, su lòmpere a ccn. o a calecuna cosa po dhi fàere male / èssere a atacos (nadu de malàidu) = èssiri fatuvatu a puntas de dolori chi passat e torrat
Synonyms e antonyms
acirrada,
acollada,
arrebatu,
assuprida,
colpu,
lómpia
Sentences
pro sa parte mia, contat bissa e lis damus s'atacu! ◊ Totoi in porta fit Zoffo, Cedhedhu a s'atacu Pratiní ◊ su coronellu at donau s’órdini a su batallioni de fai s’atacu
2.
candho su coro in cadena si parat forte a s'atacu faghet isfortzos de macu (Pinna)◊ mamma est tota die a atacos de coro ◊ candho dhi beniant is atacos de su male faiat nígridos pariat unu cuadhu!◊ li at bénnidu un'atacu de cólica renale ◊ fut in sa timmoria de no dhi benni cancu atacu a su coru
Etymon
itl.
Translations
French
attaque
English
opening,
attack
Spanish
ataque
Italian
attacco
German
Angriff.
atàcu 1 , nm Definition logu inue faet a si apartare, a istare in aprigu Sentences atacu a bentu bi est s'apazadorxu.
atadínu , nm Definition logu de monte, de orrocas coment'e a pígios, cicias, chi faent a bisura de terratza e atza comente acabbant a una parte Sentences est apenas intrandhe a su bacu e dae cussos atadinos si che mofet unu tazolu de muvras ◊ fatu de cussos atadinos che apo colau oto annos allocau (P.Pireddu) Scientific Terminology slg.
ataedhàre , vrb Definition cracare, iscúdere a taedha (nau pruschetotu de s’orrobba samunandhodha); fintzes pònnere sa taedha a is vitellos po no súere Etymon srd.
ataèrra assèrra
atafàda , nf Definition su atafai / a prima a. = coment'e prima impressione 2. su chi as iscritu mi parrit difícili a cumprendi: a prima atafada s'efetu est cussu! (L.Serpi)
atafài, atafàre , vrb: atafiare Definition
afundhare, pònnere in mesu, aintru de calecuna cosa; fintzes passare in calecunu logu (nau fintzes in su sensu de arrennèscere a cumprèndhere, o arrennèscere e bastat), bènnere o lòmpere po cumbinatzione
Synonyms e antonyms
aciufae,
atapai,
intafae,
pònnere
Sentences
innòi nci at una mina: a logu bellu nci apu atafau su pei! ◊ nci at atafau is peis a su ludu ◊ su marxani atafat sa farruncada po aggafai su pegus ◊ inue che dh'as atafada cussa cosa? ◊ che so atafadu in d-una mola e dhue aiat cosa cuada (Z.Porcu)
2.
non che atafaiat a cumprèndhere comente aiat fatu su babbu a dhi zare sas crupas de su chi fuit capitadu ◊ cussa note non che fuo atafadu a mi drumire ◊ in bella famíllia ch'est atafadu cricanne fémina!…◊ is sordaus nci atafant in crésia e forrogant in dónnia logu!
Etymon
itl.
taffiare
Translations
French
fourrer
English
to drive in
Spanish
meter
Italian
cacciar déntro
German
hineinwerfen.
atafiadòri , agt Synonyms e antonyms allambridu, allimidu, allupidu, inguglione, mangiufoni, pasteri Etymon srd.
atafiài , vrb Definition papare cun allurpimentu, a s'airada, a meda, impresse Synonyms e antonyms acamufai, ingurti, mangiufai, scarasciai, scantusciai, sgagliubbai Etymon itl. taffiare.
atafiaméntu , nm Definition
su papare a meda, impresse, papada manna
Synonyms e antonyms
abbentrada,
abbrentosicada,
abbrentosichedhada,
abbuzada,
atatamacada,
atatina,
isbuserigada
Etymon
srd.
Translations
French
action de gaver
English
big-feed
Spanish
atracón
Italian
scorpacciata
German
Fresserei.
atafiàre atafài
atagiài , vrb Definition fàere a tàgiu, pònnere impare o fàere a chedha Synonyms e antonyms aggrustare, intaxae | ctr. istagiai Sentences comente dhus as atagiaus, is piciochedhos, dhus istàgias!
ataglionàre , vrb: atallionai, ateglionai, taglionai Definition pònnere su tallione po cassare unu foressiu o bandhiu 2. fit unu bandhidu ataglionadu ◊ portat una faci de bribanti atallionau!◊ agatesit su fígliu in sa rugi che un'irbandiu ateglionau
atàgliu aciàrgiu
ataighedhàre , vrb Definition pistare a cropos, a púngios, a cropos de benugos Synonyms e antonyms abbanzare, arropai, assurrare, ammaciocai.
atalamarriàre , vrb Definition tzatzare, prènnere sa bentre Synonyms e antonyms atatamacare, mascare, sassai.
atalaminadúra , nf Definition alledaminamentu Synonyms e antonyms alladaminadura.