arrecòchere, arrecòi arracòiri
arreconài , vrb: arrenconai, arrinconai Definition pònnere a una parte, arrimare in calecunu cugigone, istare apartaos, in aprigu; su si fàere a unu túturu Synonyms e antonyms achizolare, achizonare, acorrunconare, acuzonare, angronare, arremai 1, inchizolare, incozolare / atuturighedhare Sentences no arrinconis s'àliga: pigandedha! ◊ cussus duus piciochedhus si sunt arrenconaus impari 2. est arrenconau in d-unu furrungoni 3. sa folla s'arrenconat in sa braxi fumiendi Etymon srd. Translations French rencogner English to put in a corner Spanish arrinconar Italian incantucciare German in eine Ecke stellen.
arrecòni , nm Synonyms e antonyms angrone, arranconi, chizolu, chizone, furringoni Etymon ctl. recó.
arreconnoscéntzia , nf: reconnoschéntzia Definition su si connòschere o arregodare de su bene arreciu de ccn. e manera de fàere chi dhu giaet a bíere (es. arringratziandho, torrandho s’agiudu si capitat) Synonyms e antonyms arreconnoscimentu Translations French reconnaissance English gratitude Spanish gratitud Italian riconoscènza German Dankbarkeit.
arreconnòsci , vrb: reconnòschere* Definition giare a bíere de connòschere a unu, una cosa, bistos o connotos àtera borta, atrogare calecuna cosa (es. su chi unu at fatu, s’arrexone de s'àteru); giare a bíere de si connòschere o arregodare de unu bene arreciu de s'àteru Synonyms e antonyms connòscere.
arreconnosciméntu , nm: arriconoscimentu, reconnoschimentu Synonyms e antonyms arreconnoscéntzia Sentences candu dh’apu nara ca non tenèt arriconoscimentu si ndi est andara (S.D'Arco) Translations French reconnaissance English recognition Spanish agradecimiento Italian riconosciménto German Anerkennung.
arrecotàda , nf Definition su si arrecotare Etymon srd.
arrecotàre , vrb: arregotare, arrescotai, rescotai Definition nau de su late aghedandhosi, fàere a arrescotu, a soru, mòrrere, candho dhu ponent a còere Synonyms e antonyms acasare Sentences su lati si dh'est arrescotau Etymon srd.
arrecótu , pps, agt: recotu Definition de arrecoi; nau de s’orrobba o de sa carre, chi est de colore niedhudu, inniedhigada coment'e cota, a fortza de dh'imbrutare o de pigare sole Synonyms e antonyms acotiau, ammoriscau, ammurradu | ctr. càndhidu, nídidu 2. su piscadori portat sa pedhi niedha, arrecota de su soli e de s'ària salia Scientific Terminology clr Translations French bronzé, hâlé, bruni English tanned Spanish bronceado, moreno Italian abbronzato German gebräunt.
arrecracàda , nf Definition incracada, ispinta fintzes a cropu coment'e faendho pesu Synonyms e antonyms abbaticada, incarcada Sentences su dotore mi at zau un'arrecracada in figaos… mi at fatu betare una boghe!
arrecracài , vrb: arricracai, recracai Definition incracare torra, pònnere asuta de unu pesu, su si calare o abbasciare (nau de sa cosa chi deasi leat prus pagu logu in istrégiu); si narat fintzes in su sensu de pònnere male un’arremu atrotigandhodhu de dhi fàere dannu, in su sensu de incracare fintzes a acropadura Synonyms e antonyms atrotiai, dòrchere / afallare Sentences custus peis de procu funt bellus a coi, arricracaus a sai ◊ sa cosa in s'istrexu arrecracat donendidhi unu corpu, ca ndi bogat is foradedhas ◊ arrecracadha, sa cosa in sa misura, ca ndi capit de prus! 2. s'at arrecracau unu pei 3. a is carradas tocat de dhis arrecracai is circus Etymon ctl. recalcar-se.
arrecracàu , pps, agt Definition de arrecracai; nau de ccn., chi est pitichedhu de carena, bàsciu e grassu Synonyms e antonyms bascincraca.
arrecràda arracàda
arrecradinàre , vrb Definition coment'e pònnere arraighinas, no arrennèscere prus a si mòvere fintzes po dolore a is cambas.
arrecramàre , vrb: arricramai, recamai* Definition trebballare orrobba téssia faendhodhoe figuras e pintos cun filu de colore diferente, po bellesa Synonyms e antonyms abbordai, alamarare, obrare, orizare 2. tenit s'isciallu totu bèni arricramau ◊ fiat a camisa bene arrecramada e a mucadore de seda.
arrecràre , vrb: arregare, arregrare, arrejare Definition incasciare o aguantare a unu o una cosa in mesu de cosas chi serrant; orrugare, fàere a orrugos /(cfr. arregare in Lay Deidda, Amsicora, 223 = foedhare, arrexonare: Gos'arregat su Capu e sos soldados cunvenint; a lestru giamat unu cumbatente e de goi lu lassat arregadu) Synonyms e antonyms aggafiare, arregiare, arregronare, assangiare / strecae / aggretiare, asserregare Sentences l'at arrecrau su trucu in sa mesuporta ◊ in cudha sala a isticu, in sos ballos, ti nche atzapabas arregrau e totus nos addobbabamus apare 2. no mintas sa manu in mesu de mola ca ndhe la bogas arrejada! Etymon ad + reg(u)lare.
arrecreidúra , nf Synonyms e antonyms impobidhamentu Etymon srd.
arrecrèiri , vrb Definition prnl., su si fàere mere de s'angenu, su si lassare sa cosa angena / pps. arrecrétiu Synonyms e antonyms impobidhai, impoderare.
arrecréu , nm: recreu* Definition cosa chi faet cuntentos, chi consolat, chi faet praxere Synonyms e antonyms godimentu, gosa / desogu, dirvagu, diveltimentu, giogu, irbelegu, ispàssiu, ispidientu.