arrancài , vrb: arrancare 1 Definition tirare de fundhu, pigare una cosa a fortza, a tiradura Synonyms e antonyms afrapare, arrebatare, illatzare, iscrúfere, isculpire, isfrapare, istratzare Idioms csn: arrancai sa serca = bogàrendhe su carràschiu; arrancai sa bussa a unu = furarecheli sa bussa, leàreli su dinari Sentences su piciocu donat un'acollada a sa feminedha e ndi dhi arrancat s'ampudhita Etymon ctl., spn. arrancar Translations French arracher English to eradicate Spanish arrancar Italian svèllere, estòrcere German ausreißen.
arrancài 1 , vrb Definition pigare s'arrancu, su fragu Synonyms e antonyms acarigai, annajare, annàsere, fiagare, franigai, nuscai Sentences sentza de mancu biri nudha connoscit tot'is fragus: cussu arrancat bèni, lah! ◊ cussu no bit e no arrancat ◊ mancai arranchis, de custu tui no ndi papas! ◊ is topis fiant cun su bruncu frungi frungi, arranchendi in logu de casu ◊ cussa si satzat sa pecedha e nosu arrancaus su fragu! Etymon srd. Translations French flairer, sentir English to smell Spanish oler Italian odorare German riechen.
arrancaméntu , nm Synonyms e antonyms arrancadura Etymon srd.
arrancanàdu , agt Definition nau de ccn., chi est malu a giare, chi no ispraghet tanti sa manu giaendho cosa Synonyms e antonyms aggantzadu, arrancadu, assuriu, limidu, mischinzosu, soridu, susuncu Sentences fit de pagos faedhos, pariat arrancanadu ◊ est ómine arrancanadu de paràulas cantu est mannu de bonugoro ◊ fit arrancanada e no daiat mai nudha Translations French radin, pingre English stingy Spanish tacaño Italian tìrchio, taccagno German geizig.
arrancàre , vrb Definition arrèschere in logu o in cosas arrasposas, a punta o chi portant ispina; aungare, iscràfere po papíngiu Synonyms e antonyms abbranchiare, arranculare, arrèghere, arrèschere, farrascare, scarrafiai | ctr. irrancare Sentences mi est arrancadu cussu filuverru ispinosu e mi apo segadu sos pantalones ◊ dae tentu ca ti arrancat su rú 2. malu su gatu, mi fit arranchendhe! ◊ sos pitzinnos, apustis de una paja de istrumpas, che ghirabant arrancaos e ispilurtzios Etymon ctl., spn. arrancar Translations French rester pris, s'accrocher English to entangle Spanish enredarse, engancharse Italian impigliare German sich verfangen.
arrancàre 1 arrancài
arrancàre 2 , vrb: arrangare Definition andhare a tzopu Synonyms e antonyms assopiai, topiligare Etymon itl. arrancare.
arranchidàre , vrb Definition fàere rànchidu, marigosu Synonyms e antonyms ammarigosae, irranchidare | ctr. indrucai, indruchire Etymon srd.
arranchidónzu , agt Definition chi est de sabore unu pagu marigosu Synonyms e antonyms amarghitu, ranchitzu Etymon srd.
arrànchidu , nm: rànchidu 1 Definition coment'e arrastu de fragu, fragu etotu Synonyms e antonyms arrancu, fracu Sentences fatuvatu dhi passat in càrigas un’arrànchidu de fragu malu (M.Vacca).
arrànchidu 1, arrànchiu , agt: rànchidu* Definition su gustu de su fele e de totu is sabores chi si assimbígiant (calidade de méndhula, su corgiolu de s’arenada, e àteru) Synonyms e antonyms maricosu / contomosu, ràntzigu | ctr. druce Sentences si ti aggradat arrànchiu pone pagu tzúcaru! ◊ custa medichina est arrànchida 2. irrisu arrànchidu, su sou! Scientific Terminology sbr.
arranchízu , nm Definition sabore unu pagu marigosu Etymon srd.
arrancidài, arrancirài , vrb: rancidai Definition guastare, essire de sabore malu, contomosu, nau de cosas de papare chi portant grassu Synonyms e antonyms pudèsciri.
arrànciru , agt Definition de sabore malu, guastu, nau de unas cantu cosas de papare chi portant grassu, ógiu (ma fintzes de gente chi est sèmpere de mota mala, arrespondhet male) Synonyms e antonyms contomosu, pudéscidu 2. no fait a nci bivi innòi: seis totus arràncirus e unfraus!
arrànciu , nm: arràngiu 1, rànciu Definition papare fatu ponendho donniunu su tanti suo; su chi si pagat po papare in ristorante / fai un'arrànciu = manigare paris ponindhe onzunu sa parte sua Translations French écot English reckoning Spanish escote, cuota Italian scòtto German Zeche.
arrancòni , nm: arrenconi, arrinconi, rinconi Definition tretu apartau, cuau, mescamente tra duas alas de muru o àteru, nau de logu piticu (de domo) o fintzes mannu (de su sartu)/ s'a. de s'àliga = cugigone a ue si ammuntonat s'àliga Synonyms e antonyms angrone, chizolu, chizone, coda 1, corroncone, crucuzone, cugigone, currungioni, furringoni Sentences dh'at circada in dónnia arrenconi, sa muneda pérdia! ◊ de is Sardus connoscit fintzas is úrtimus arrenconis de su coru! ◊ sa buteghedha fiat in d-un'arrenconi ◊ est iscrucullendi in is arrinconis ◊ sa miniera est un'arrenconi iscuriosu Etymon spn. rincón Translations French coin, recoin English corner Spanish rincón Italian àngolo, canto, cantùccio German Ecke, Winkel.
arrancorídu, arrancoríu , agt Definition chi est provandho fele, dispraxere, tzacu Synonyms e antonyms afelonadu, arragiolidu Sentences sunt arrancoridos ca su chi ant fatu bi lis ant isputzidu ◊ arrancoriu dae sa birgonza, Nannedhu detzidit de fàchere pacare s'afrontu ◊ si dh'abbàidat arrancoriu cun intentziones malas.
arràncu , nm Definition fragu chi andhat a sa cosa, prus che àteru malu, fintzes singiale ch'iscóviat calecuna cosa; su chi ndhe podet dipèndhere a is fígios de is mannos (arrancu de parentella) Synonyms e antonyms abbentada, abbentu, arrastu, fracu, pudescioi, rànchidu 1, seledu Sentences de s'istabbilimentu ndi lompiat un’arrancu malu ◊ arrancu de muscedra: incapat, dhi betaus bruncu! ◊ arrancu de gunnedha no mi ndi at andau mai ◊ fragat e narat: Arrancu de santu pigu! ◊ arrancu de arrosas in su mes'e maju ◊ no dhi posso intendhe prus s'arrancu! 2. in custa chistioni dhoi at arrancu de pecau! ◊ innòi, de coja mancu s'arrancu! 3. si at tirau a s'arrancu de su babbu, cussu piciocu est malu a coi! Etymon ltn. rancor, -oris Translations French odeur English scent Spanish olor Italian odóre German Geruch.
arràncu 1 , nm Synonyms e antonyms petone Sentences it'arrancu de bravura! Etymon spn. arranque Translations French élan English rush Spanish arranque Italian slàncio German Schwung.
arràncu 2 , nm Definition su arrancare, dificurtade a caminare, a fàere cosa / a. a bruncos = genia de mucu chi bogant is bruncos malàidos in su prumone, mala a essire, dificurtade a respirare bene.