acatàre , vrb: agatae, agatai, agatare, aghetai Definition bíere, imbènnere, atobiare o àere calecuna cosa, mescamente su chi unu est cricandho (es. cosa pérdia) e fintzes arrennèscere a fàere una cosa; istare o èssere, nau mescamente in su sensu de s'esisténtzia, de sa salude; provare, nau ponendho sa marrania a unu Synonyms e antonyms coberai, imbènnere, incontrare, iscròiri / esístere, èssere / proare | ctr. pèldere, stramancai Idioms csn: agatai sabbata po su pei suu = (nadu in suspu) agatare su (dannu, pessone de pore) chi si meritat; agataisí faltau = atrogare sa curpa; agataisí in bonu = istare bene de saludu Sentences a fortza de chircare s'agatat donzi cosa ◊ si no abbàidas bene no agatas nudha ◊ apu agatau sa cosa chi emu pérdiu ◊ sa richesa poética sarda dha podeus aghetai me in ocasioni de is festas (J.Murgia)◊ apo agatadu cosa barata a comporare ◊ in cussus tempus no si aghetànt is giornalis ◊ mamma teniat sa cosa remonida in unu costoidorzu chi no amus mai acatadu ◊ una pobidha in dí de oi no est fàtzili a dh'aghetai! ◊◊ deo mi agato cun donzi limbazu, nuoresu, campidanesu o àteru 2. bae e chilca cantos annos si agatat, custu letu: si no m'imbàglio fit de nonnumannu meu ◊ tantas cosas si agatant in su mundhu bellas pro medas e malas pro tantos! ◊ si a tandho si agatat, già est forte che giurru, e no morit de fàdigu…◊ e babbai Micheli ancora si agatat? ◊ annada mala de olia, ocannu: no si ndhe agatat! ◊ sa Sardínnia si agatat in su Mediterràneu ◊ inue ti agatas? ancora emigradu che ses? ◊ mancu a cómporu si ndhe agatat, ocannu, de olia de cufetu ◊ si ajaju no si fuit mortu si fuit agatadu! 3. e poi candho finis sas cumbatas già mi as a narrer comente ti agatas! (Cugurra) 4. e no l'agatas a fàghere gai, chi ti pago!…◊ e no l'agatas a iscúdere cussa criadura, chi faghes sos contos cun megus! Surnames and Proverbs prb: chini circat agatat Etymon ltn. *adcaptare Translations French trouver, rencontrer, se trouver English to find, to exist Spanish encontrar, existir Italian trovare, scovare, esìstere German finden, es gibt, liegen (geog.).

acodomài, acodomàre , vrb: acomodai, acudomai, acumodai Definition pigare o pònnere is comodidades, is cumbénias; pònnere o istare a códumu, bene Synonyms e antonyms adaretzai, assantai, assetiai Sentences si so pastore mi acòdomo ◊ pro finis, già ses bene acodomada cun chie ailti tanta iltimassione Etymon itl. Translations French arranger English to arrange Spanish acomodarse Italian accomodare German es sich bequem machen.

aconziminàre , vrb: conziminare Definition aconciare, agiustare a sa bona Synonyms e antonyms arragnare Translations French ajuster tan bien que mal English to repair as best one can Spanish arreglar a la diabla Italian aggiustare alla bèlla mèglio German so gut es geht instandsetzen.

bi , prn Definition prn. de 3ˆ pers. (= a isse/issu, a issa, a issos, a issas) impreau candho si agatat cun àteru prn. (lu, la, los, las, lis) abbandha postu innanti de su vrb. o fintzes totu a unu postu apustis: in nuoresu narant liu, lia = bi lu, bi la, si dhu, si dha; a logos dhu ponent a solu e faent fintzes su pl. bis = dhis, lis, a issos/a issus, a issas (bi chis = che lis) Synonyms e antonyms li, si 3 Sentences e ite pro bi l'àere ischidu!…◊ bi lu naro, a compare, si mi azuat ◊ daebbilu su chi li cheret! ◊ custa cosa bi lis torro, a issos ◊ mandhabbilis a fizas tuas unu saludu! ◊ bendhebbilis barata sa cosa! ◊ aiat lassadu sos boes a unu bighinarzu pro bi los tènnere contu (S.Patatu)◊ su frade pòberu andhaiat a su frade ricu a bi pedire pane, ma no bi zaiat nudha ◊ a su frutu de su rú nois bi namos "mura"◊ a issu bi dhu naro zeo ◊ narabbis ca za bi torro! ◊ dàbbila cussa cosa! ◊ zàbbidha! ◊ semus andhaos paris a bi chis leare s’immurzu ◊ poite bis ant lassau fàere totu cussu degollu? Translations French lui English him (to), her (to) Spanish le, les Italian gli, le (a lui, a lei) + lo, la, le, li (cumpl. og.) German ihm, ihr, ihn, sie, es.

cantecànte, cantecàntu , cng: catecantu Definition si biet ca…, est ladinu chi… : nau coment'e una cosa chi si lassat andhare, chi si cuncedit Synonyms e antonyms aposici, goregante, tantecantu Sentences cantecante, grista de carabbineri no ndhe zuches ◊ cantencante crediant chi a che picare sa bida a unu cristianu est a zocare: ma za lu sunt pacandhe! ◊ no timas a dare carchi cosa, si ndhe as: cantecantu lassamus totu inoghe! ◊ no ti fatas cosa: catecantu isco chie ses! ◊ mancari perriches, catecantu no lu bogas dai su surcu sou Etymon srd. Translations French il est évident English it is plain that… Spanish es evidente que Italian è evidènte che…, tanto… German es ist klar, daß.

chissàghi , avb, iscl Definition chissae + chi, chie ischit si…: dhu narant candho no si tenet sa cosa tanti segura, ma si podet nàrrere fintzes in su sensu de inditare una seguresa, arrespondhendho a chie at dubbitau de ccn. cosa Synonyms e antonyms acabore, chissae Sentences chissaghi no proat, puru, annuadu comente est! ◊ chissaghi puru cudhu apat nadu própiu gai: ma intantu nois no l'amus intesu 2. chissaghi siat, puru, como, chi lessas a babbu tou a fàghere irfortzu gai, malàidu coment'est: arguai a tie! Translations French peut être que English maybe Spanish puede ser que, puede que Italian può èssere che… può darsi… German es kann sein, daß.

dhu , prn: lu Definition prn. sing. (pl. dhos, dhus) de 3ˆ p. po inditare persona o cosa (de genia mascu) agiummai sèmpere manigiau a cumplementu ogetu, postu innanti e abbandha de su vrb. o apustis e totu a unu (enclíticu, fintzes paris cun àteru elementu enclíticu etotu) Sentences dhu biu, dhu fatzo, dhu càstiu, dhu conto ◊ su sardu cheret istudiau puru, po dhu lèzere e po dh'iscríere! ◊ fustei ge dhu iscít su mestieri chi fatzu! ◊ sa mama, abbratzandhedhu, dhi assutaiat sas làmbrigas ◊ bie tui, si ndhi connosches, de dhos avisae! 2. Maistu, faedhos chellare! ◊ custa mammai iat istugiau in sa memória medas contos e fut dolosa contandhodhos chi pariat de dhos bívere in cussos tempos (I.Patta)◊ castiadidhus, comenti funt bellus! Etymon ltn. illu(m) Translations French le English him, it, them Spanish lo Italian lo (pron.) German ihn, es.

la , prn: dha* Definition prn. fémina de 3ˆ p. o de cosa (pl. las), fintzes chistione o cosa no tanti precisa: impreau sèmpere coment'e cumplementu ogetu po cosa nomenada innanti (sinono si arrepitit su cuncetu o inditat chistione genérica, es. mi la so timindhe/so timindhemila), andhat bene iscritu abbandha de su vrb. candho si narat innanti de custu (la leo, la ponzo, mi las lasso), ma nau apustis andhat méngius iscritu totu a unu, enclíticu, fintzes cun calecun'àteru elementu, mescamente avb. (leamila!, so poníndhela, batimindhela!, so lassèndhelas) Sentences a cussa zòvana la cherent a cojare ◊ at bidu una bella zòvana e si la fit abbaidendhe che macu! ◊ la fato deo o la faghes tue custa faina? ◊ e fàghela tue! ◊ cramandhela, a fiza tua! ◊ a fiza tua cramadindhela ca est in ziru! 2. como la serro, ca so timindhe de ti àere feridu cun custu lastimosu cantu ◊ chie male la pensat peus la faghet ◊ agàbbala! finimila! ◊ ma za fis timindhedila, za! ◊ - Cantendhedila? - Cantendhemila! ◊ a ti faedhare s'ingresu cherias? ispuligadila, como!◊ che amus bidu a Pascualinu falandhe cuntentu che pasca e fruschiandhesila ◊ custa cosa leamichela! ◊ su mànigu chi nos amus leadu a campu no nos l'at fata e semus abbarrados tota die famidonzos! Translations French la English her Spanish la Italian la German sie, es, ihn.

lu , prn: dhu* Definition prn. de 3ˆ persona sing. mascu po inditare persona o cosa manigiau sèmpere a cumplementu ogetu, abbandha de su vrb. candho si narat e ponet innanti, totu a unu apustis (cun impr. o ger.) Sentences cussu traste est su meu e lu cherzo! ◊ za l'isco chi est gai, ma no lu fato ◊ cràmalu, coita, no si che andhet! ◊ como ti lu naro, mih, ite ses tue!◊ bidíndhelu apunt'a rúere l'apo avértidu Translations French le English him, it Spanish lo, le Italian lo German ihn, es, sie.

mídhu , avb, iscl: millu, mílluru Definition mih + lu, mih a isse, mih cussu! (f. -a), foedhu chi si narat, coment'e po inditare, po unu o ccn. cosa chi essit o benit totinduna, o fintzes candho est acant'acanta a acontèssere (o unu est faendho) ccn. cosa chi no andhat bene: cuncordat sèmpere cun is númenes Synonyms e antonyms achelu, acodhu, addeallu, allodhu, ladhu, lallodhu, mirodhu Sentences millas, mih, sas cantones chi cherias! ◊ millu! ◊ mílluru, commo, su primu cantu de su pudhu! ◊ mílloros inoche duos sodhos! 2. millu, mih, tronendhe: como proet! ◊ millu, mih, faghindhe machines, su macu! ◊ millos, mih, cudhos zòvanos! Translations French le voilà English there he is (it) Spanish ¡helo aquí! Italian èccolo! German da kommt, dort ist er, dort ist es.

millichélu , avb Definition mih lu che lu: si narat inditandho a unu (o una cosa) atesu (su pron. cuncordat cun su númene de sa cosa bista) Synonyms e antonyms allochelu, alloncedhu, billuchelu, mianchelu Sentences millichelu, mih, in cudhane zosso su chi fis chirchendhe! Translations French le voilà English there he is (it) Spanish helo allí Italian èccolo là German dort ist es, dort ist er.

nichelàre , vrb: nighelare Definition podet bòllere nàrrere css. cosa chi in su mamentu (e in sa lestresa de su foedhare) no benit a mente o no s'ischit bene, o fintzes cumprendhendho e ischendho bene su chi si bolet nàrrere, mancant però is foedhos (o no si bolent nàrrere): si narat fintzes de sa manera de fàere (ma sèmpere in parte de calesiògiat àteru vrb.) Synonyms e antonyms bodalare, bodalire, innichelare, intenantai, iterinare Sentences nichela de goi, nichela de gai, nche fit colata sa note ◊ no mi poto nichelare Etymon srd. Translations French faire (fam.), combiner English to do Spanish hacer, decir Italian cosare German es wird dem Inhalt gemäß übersetzt.

péci , avb: betzi, etze, peti, petzi, petzis Definition foedhu chi faet pentzare a una possibbilidade o cosa ebbia (a bortas si narat fintzes in su sensu de foras, esclusione); si narat fintzes po fàere a cumprèndhere comente una cosa benit o faet de unu prontu, totinduna, a s'ingrundha Synonyms e antonyms detzi, ebbia, feti, isceti*, segi 1 / totinduna Idioms csn: petzi chi… = cibetis, isceti si…, setzicantu (ma fintzas "no prus de…"); si petzi tantu chi… = si no est a nàrrere chi… (itl. a meno che…); petzi chi siat = bastus chi siat; bi cheret petzi…, no cheret petzi… (+ númene de carchi cosa) = bi cheret tot'àtera cosa!; petzi bi cheret chi… = ammancat isceti chi… (no nci bollit própiu!); petzi… (vrb) = si no est a nàrrere chi… Sentences nois no abamus petzi marrones e farches ◊ prima no b'aiat petzi acasazu: commo sas boches paret chi ndhe isperdent! ◊ mi nci mancat peti cussu, no bastat s'àteru!…◊ tessiant e cantànt, filu no ne segànt, peci dh'aciugniant ◊ petzi l'ischis tue!…◊ petzi bi cheret, como, chi fetas fogu puru, cun custa calura! ◊ no ischis petzi a nàrrere "cocodè" 2. petzi chi m'intendho male, si nono mi ndhe peso chito ◊ petzi chi bi andho deo, sinono a sa sola isse no bi la faghet ◊◊ Marta adduraiat incaragolada in domo, no essiat petzi chi una bolta a sa chida 3. unu babbu teniat tréichi fizos, totu sanos e mannos, petzi su prus minore ◊ nisciunu faedhat, petzi s'abbadessa 4. petzi mi ndhe l'apo sapidu intradu a domo! ◊ comente apo allutu su luminu petzi mi so agatadu in mesu de su fogu! 5. bi cheret petzi loros o funes a prèndhere s'abba!…◊ bi cheres petzi tue, a fàghere cosa gai!…◊ no cherzo petzi mustitzolu pro mi còghere!…◊ betannosidha una tassighedha, petzi chi siat! 6. petzi bi cheret chi comintzes a minore a pessare a cussas cosas!…◊ petzi bi cheret chi còmpore fintzas su chi tenzo, como, ca no bastat s'àteru!…◊ at combidau a totus, petzi a tue! 7. petzis apo cumpresu male, sinono est gosi! ◊ no dudo chi poto aer sa risposta: petzi chi non lu fetas a s'aposta!(Moretti)◊ dae subra su palcu no ti ch'etant si petzi tantu chi no ti che falas (Màsala) Translations French seulement, sauf English only Spanish sólo, excepto Italian soltanto, eccètto German nur, es wäre denn, daß.

tantecàntu , cng Definition si bit ca… est ladinu chi… : nau coment'e una cosa chi si lassat andhare, chi si cuncedet Synonyms e antonyms aposici, cantecante, tantetantu, tanti Sentences tantecantu su mòrrere est natura: curret che abba in su pendhente sou ◊ no bi andhes, como, tantecantu no serbit a nudha ◊ tantecantu est gai, fintzas si daet a bídere chi nono Translations French cela va de soi English it is plan Spanish está claro que Italian è evidènte che… German es versteht sich, daß

«« Search again