vernatzàre , vrb Definition cricare o bufare vernàcia Etymon srd.
vérnia , nf: férnia* Definition idea istrambeca, mota mala, ma fintzes capacidade de si befare donniunu de issu etotu / v. de fai = gana de fàere, de istare faendho (fintzes botu, carraxu) Synonyms e antonyms bidhídhiri, meleda, mota, spéssia 2. at achistiu dícius chi, cun vérnia, riguardant s'arti sua etotu ◊ cuss'ispàssiu donat allíviu prima de torrai cun prus idea e vérnia a su trabballu.
verníce , nf: vernitze Definition pígiu de tinta chi si giaet a pinzellu a muros e mescamente a linna de aperturas o àteru (es. terràglia) Synonyms e antonyms branitza, vernissa Etymon itl.
verniciàre , vrb: vernissai, vernitzare Definition passare o pònnere sa vernice a sa linna o àteru Synonyms e antonyms branitzare, inverniciare, prannissai, tígnere.
verníssa , nf, nm: vernissu Definition
materiale lícuidu chi si giaet mescamente a is linnas siat po amparu e fintzes po dhis giare colore
Synonyms e antonyms
branitza
Etymon
ctl.
vernís.
Translations
French
vernis
English
paint,
varnish
Spanish
barniz
Italian
vernìce
German
Lack,
Anstrich.
vernissadòri , nm Definition
chie ponet, frigat o passat sa vernice
Translations
French
vernisseur
English
varnisher
Spanish
pintor
Italian
verniciatóre
German
Lackierer.
vernissadúra , nf Definition
su pònnere o frigare sa vernice
Etymon
srd.
Translations
French
vernissage
English
painting
Spanish
barnizado
Italian
verniciatura
German
Anstreichen.
vernissài verniciàre
verníssu verníssa
vernitzàre verniciàre
vernítze verníce
vèrre , nm: berre* Definition porcu mascu chentza crastau, po dhu betare a is màrdias a dhas improssimare / èssere arrennegau che v. = inchietu meda Surnames and Proverbs smb: Verre.
verríle , agt: berrile Definition chi est de ierru, chi faet in s'ierru Synonyms e antonyms gerrile, iberrile* Sentences nche depiat picare carchi anzone verrile.
verrína , nf: barrina* Definition genia de aina a caragolu e a punta po istampare linna Synonyms e antonyms érrina / cdh. varrina Surnames and Proverbs smb: Verrina.
verrinàre , vrb: barrinai* Definition istampare a berrina, prus che àteru nau in cobertantza po su chi faet unu pentzamentu malu chi che intrat o si portat in conca.
verrúga , nf: arruga, berruca, erruca*, farruga, orruca Definition genia de bobboi longhitu chi naschit de sa cria chi ponet su calagasu: a bortas pilosu, ponet mescamente a unas cantu erbas e matas e che dhis papat sa fògia modhe Synonyms e antonyms cucurra, mamarúcola, mamaruga, orruca, ruda 1, rugaruga Scientific Terminology crp.
verrúga 1 , nf: barruga* Definition genia de essidura in sa pedhe, a guronedhu tundhu, tostau Synonyms e antonyms arruga 2, erruca 1, orruca 1, porru 1.
versículu , nm Definition
prus che àteru, is períodos curtzos de unu testu sacru numeraos, una genia de ispartzidura de s'iscritura sagrada chi permitit de ndhe inditare unu passu in manera precisa; fintzes partes de una pregadoria chi faent in duos coment'e sighendho (o arrispondhendho) s'unu a s'àteru
Translations
French
verset
English
verse,
versicle
Spanish
versículo
Italian
versétto
German
Vers.
versiòne, versiòni , nf Definition tradutzione, su furriare ccn. iscritu de una limba a un'àtera, fintzes unu matessi testu cun d-unas cantu diferéntzias.
versítu , nm Definition min. de versu, fintzes una genia de versu, de erriga de iscritura Synonyms e antonyms versículu.