A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

púdha , nf Definition genia de pigione mannu, grussatzu, a pinnias mannas, pesau meda po sa petza e po is oos (a/c.: a sa sossinca, ma solu su pl., dha faent a mascu: sos pudhos = is/sas pudhas)/ min. pudhichina; su mascu: pudhu, caboni; su minore de naschidórgiu: pudhighinu, pillonedhu (e, si est fémina de calecun'annu, pudhighina, pillonedha); p. matre = sa pudha chi at frochiu; p. putzonata, pillonada = chi portat is pillonedhus, p. frucera Idioms csn: sa pudha, pudhighina est bennia in ou = est a tretu de criare, at comintzadu a criare; p. arrufada (cun sa pinnia totu allorigada), cucuruciana (cun tzufu de pinnias in conca), nanita (de ratza minuda), criangiana (chi criat meda), flori de fà (de colore biscacadu, randhinada); brutesa de p. = merda pudhina; p. de mudeju = caboni de murdegu, pudha média, itl. beccàccia; p. mudreghina o de mata = perdixi; p. de santa Lughia = pilloni de santa Luxia, genia de arrúndili; p. càmpina = pidraxu; pudhighina de abba = pudhixedha de àcua ("porzana porzana", itl. voltolino), zenia de pzn. solu in passera in Sardinna; no ischire betare pedra a p. = no èssere bonu a fàghere male, ma fintzas no èssere bonu a nudha; su fizu de sa p. bianca = su ciciu de domu, su fizighedhu prus bene chérfidu, parpadu, e gai (ma nadu fintzas de unu bastus chi siat ma leadu a preferu); àere fintzas late de p. = àere donzi cuntentu, donzi ingúlumu; portai is pudhas a piscai = (nadu de unu) chi cheret fàghere totu isse; fidai is pudhas a margiani = pònnere su grodhe a tentare anzones, lassare cosa in manos de chie si che la furat; tocai is pudhas = compidare sas p. pro ischire si criant; corrovai su cú a is pudhas = chircare tropu cosas, su chi no si depet, unu fàghere de chie no tenet àteru de prus importu; faedhare candho píssiat sa p. = mai, abarrai citius; èssere culu de pudha = culivala, chi iscóviat totu; papai a pudhas = manigare totugantos in su matessi pratu Sentences sa pudha criat, cantat, crochit o frucit o tzotzit, bichitat, forrogat o iscarràfiat ◊ sas pudhas sunt criendhe ◊ pisedhos e pudhas imbrutant su logu ◊ duos pudhones no podent istare in mesu a sas pudhas 2. beni a mamedha tua, frorichedhu meu, pudhichinedha irmarinada! 3. est girendi che una pudha chi non iscít aundi fai s'ou ◊ tue mudu, faedha candho píssiat sa pudha! ◊ Chírigu no betat pedra a pudha ◊ muzere mia no ischit fàghere nudha, no ischit mancu betare pedra a pudha! Surnames and Proverbs smb: Pudda Scientific Terminology anall, gallus gallus Etymon ltn. pulla Translations French poule English hen Spanish gallina Italian gallina German Henne.

pudhàdhara , nf Definition nau cun ifadu, presse, furighedha Sentences assiat pudhàdhara chi tenes!… Etymon srd.

pudhàgiu, pudhàgliu prudhàxu

pudhàju , nm Definition (f. -a) chie bendhet pudhos, caboniscos, petza de pudha o de cabone; fintzes acúliu o aprigu de pudhas, pudharzu 2. currit a sa domixedha sua acanta de su pudhaju Surnames and Proverbs smb: Puddaia Etymon srd. Translations French marchand de volaille English poulterer Spanish pollero Italian pollivéndolo German Hühnerverkäufer.

pudhàlzu prudhàxu

pudhamédia , nf Definition pudha areste, una genia de pigione chi abbitat e faet cria puru in Sardigna Synonyms e antonyms ciurlina, pudhighinu 1, tiridu, tiriolu Scientific Terminology pzn, burhinus oedicnemus Etymon srd. Translations French œdicnème English stone-curlew Spanish alcaraván Italian occhióne German Triel.

pudhàre , vrb Definition pònnere s'abudhu in sa bresca, pònnere sa cria chi faet s'abe; in cobertantza, pigare, furare / mele pudhadu = cun sa cria 2. bi at dimónios chi s'incòrporant in sirbones pro trampare su pastore a che li pudhare s'ànima ◊ cheriat collonare su babbu chin carchi istrússia pro nche li pudhare carchi sodhu ◊ chin su dinare l'at pudhau totu! ◊ carchi borta pro su chi che lis aiat pudhau li pistabant sos murros! Etymon srd.

pudhàre 1 , vrb Synonyms e antonyms amprudhiare, annicare, pirmare.

pudhàrgiu, pudhàrju, pudhàrzu prudhàxu

pudhàsta , nf Definition pudhighedha, pudha pitica de tempus Synonyms e antonyms pudhichina Sentences tengu unu caboni de sa vera casta: bista sa pudhasta si ndi fait meri! (E.Pintor Sírigu)◊ e a innui tocais aici prexada e in grandu cumpangia, gommai pudhastedha? Etymon ltn. pullastra Translations French poulette English pullet Spanish pollastre Italian pollastra German junge Henne.

pudhàxu prudhàxu

pudhèca , nf Definition ebba chi no at angiau ancora, giòvona; a disprétziu, fémina chi istat tropu in giru, de divertera in divertera Synonyms e antonyms calabrina Sentences est una pudheca toga, bona po sedha e po carrotzinu.

pudhécu , nm: purrecu Definition burricu o cuadhu de naschidórgiu o, a dónnia modu, piticu de tempus / min. pudhechedhu Synonyms e antonyms prudedhu, pudhéricu*, reda Sentences at comporau unu bellu pudhecu ◊ tui, terra salia chi pesas pudhecus sena de frenu, ti abbrúschiant sa pedhi e no fuedhas?! ◊ is pudhechedhus de Sa Giara funt sentza de domai ◊ su birdi, is tallus de cuadhus e is purrecus faiant su logu bellu a ispantu Scientific Terminology anall, anar Translations French poulain English colt Spanish potro Italian pulédro, cavallino German Fohlen.

pudhédhu , nm Synonyms e antonyms tilimbavuristera.

pudhèdra , nf: purdedha Definition ebbita, ebba giòvona / p. fata a buca = chi sentit su frenu e si frimmat si bi lu tirant Sentences una pudhedra che bentu iscurrizat peri sas tancas ◊ no podia frimmare sa pudhedra ca no fit ancora fata a buca Translations French pouliche English foal Spanish potra Italian cavallina German junge Stute.

pudhèdras , nf pl Definition màncias orrúbias chi essint in is cambas a fortza de dhas aparare nuas a su fogu Synonyms e antonyms pudhérigas, caricas.

pudhedrína , nf Definition cambarada de pudhecos, de pudhecas, is pudhecos e pudhecas Sentences li ant postu sa trobea pro no si ch'essire dae sa tanca a ue bi at pudhedrina Etymon srd.

pudhédru prudédhu

pudhericàu , agt: pudherigadu Definition chi portat pudhérigu, pudhechedhu aifatu, nau de ebba, de molente fémina; in cobertantza nau de gente, chi portat a ccn. aifatu chentza bisóngiu o fintzes a istrobbu Sentences tenet trinta calarinas e sas piús sunt pudherigadas ◊ apas vinti chimbe puledhas e totu pudhericadas! Etymon srd.

pudhericósu , agt Definition nau de is cambas, chi funt a marcos orrúbios a fortza de dhas aparare nuas a su fogu Synonyms e antonyms carigadu Etymon srd.