Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acoiladórgiu , nm: acoliadroxu, acujadroxu, acuiladroxu, aculiadorzu, aculiadroxu Definition logu a crocare prus che àteru de is animales, niu, tana, logu a ue si che arretirant is pudhas, o fintzes àteros animales, po crocare Synonyms e antonyms acóbiu, cabonera, corcadorju, cortidórgiu, crochidógiu, prudhaxu, pudhile Sentences de cussa mata ndi ant fatu s'acoliadroxu is carrogas Etymon srd. Translations French tanière, couche, poulailler English lair, den, hen house Spanish cubil, cueva, gallinero Italian covile, covàccio, pollàio German Bau, Nest, Hühnerstall.

prudhàxu , nm: pudhàgiu, pudhàgliu, pudhalzu, pudhàrgiu, pudharju, pudharzu, pudhaxu Definition acorru e aprigu po is pudhas, logu inue crocant is pudhas; chie contivígiat o bendhet pudhas e caboniscos Synonyms e antonyms acoiladórgiu, cabonera, pudhile / pudhaju Sentences bi at àpitu mancamentu in su pudhàgliu 2. nadu mi ant chi como ses pudharzu e chi sas pudhas tuas piús de tres ti faghent os che tundhas de chivarzu! Etymon ltn. pullarium Translations French poulailler English hen house Spanish gallinero, pollera Italian pollàio German Hühnerstall.

púdha , nf Definition genia de pigione mannu, grussatzu, a pinnias mannas, pesau meda po sa petza e po is oos (a/c.: a sa sossinca, ma solu su pl., dha faent a mascu: sos pudhos = is/sas pudhas)/ min. pudhichina; su mascu: pudhu, caboni; su minore de naschidórgiu: pudhighinu, pillonedhu (e, si est fémina de calecun'annu, pudhighina, pillonedha); p. matre = sa pudha chi at frochiu; p. putzonata, pillonada = chi portat is pillonedhus, p. frucera Idioms csn: sa pudha, pudhighina est bennia in ou = est a tretu de criare, at comintzadu a criare; p. arrufada (cun sa pinnia totu allorigada), cucuruciana (cun tzufu de pinnias in conca), nanita (de ratza minuda), criangiana (chi criat meda), flori de fà (de colore biscacadu, randhinada); brutesa de p. = merda pudhina; p. de mudeju = caboni de murdegu, pudha média, itl. beccàccia; p. mudreghina o de mata = perdixi; p. de santa Lughia = pilloni de santa Luxia, genia de arrúndili; p. càmpina = pidraxu; pudhighina de abba = pudhixedha de àcua ("porzana porzana", itl. voltolino), zenia de pzn. solu in passera in Sardinna; no ischire betare pedra a p. = no èssere bonu a fàghere male, ma fintzas no èssere bonu a nudha; su fizu de sa p. bianca = su ciciu de domu, su fizighedhu prus bene chérfidu, parpadu, e gai (ma nadu fintzas de unu bastus chi siat ma leadu a preferu); àere fintzas late de p. = àere donzi cuntentu, donzi ingúlumu; portai is pudhas a piscai = (nadu de unu) chi cheret fàghere totu isse; fidai is pudhas a margiani = pònnere su grodhe a tentare anzones, lassare cosa in manos de chie si che la furat; tocai is pudhas = compidare sas p. pro ischire si criant; corrovai su cú a is pudhas = chircare tropu cosas, su chi no si depet, unu fàghere de chie no tenet àteru de prus importu; faedhare candho píssiat sa p. = mai, abarrai citius; èssere culu de pudha = culivala, chi iscóviat totu; papai a pudhas = manigare totugantos in su matessi pratu Sentences sa pudha criat, cantat, crochit o frucit o tzotzit, bichitat, forrogat o iscarràfiat ◊ sas pudhas sunt criendhe ◊ pisedhos e pudhas imbrutant su logu ◊ duos pudhones no podent istare in mesu a sas pudhas 2. beni a mamedha tua, frorichedhu meu, pudhichinedha irmarinada! 3. est girendi che una pudha chi non iscít aundi fai s'ou ◊ tue mudu, faedha candho píssiat sa pudha! ◊ Chírigu no betat pedra a pudha ◊ muzere mia no ischit fàghere nudha, no ischit mancu betare pedra a pudha! Surnames and Proverbs smb: Pudda Scientific Terminology anall, gallus gallus Etymon ltn. pulla Translations French poule English hen Spanish gallina Italian gallina German Henne.

pudhichína , nf: pudhighina, pudhigina Definition min. de pudha: pudha pitica, giòvona Synonyms e antonyms gadhina, pillonedha, pixona, pudhasta, pudhighedha Translations French poulette English young hen Spanish gallina joven Italian gallinèlla German kleine Henne, junge Henne.