A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

buxina , nf Definition [o búxina?] its, bórnia = itl. buccina? Sentences a denoti candu corrinat su bòi muliache arretronant is nuraxis e de buxina dhi faint boxi de morti po fai atzicai sa genti.

buxinàtu bujinàtu

búza búgia

buzàca burzàca

buzachicàdriu , agt Definition bussanti, chi tenet dinare meda, cun is busciacas prenas de dinare Synonyms e antonyms pillantzosu Sentences ello, buzachicàdriu puru ti tenzo, chi cheres pacare a bíbere a totu?! Etymon srd.

buzàju , nm: buzarju Definition maistu chi faet búgias Etymon srd.

buzàle busàle

búzara , nf Definition genia de arrennegu, de dispraxere Synonyms e antonyms afuta, aragoni, arrenigna, arrennegu, bischiza, bústica, cardedha, corina, crocone, gormone, mútria, studugu Etymon itl. búggera Translations French dépit English anger Spanish rabia Italian stizza German Ärger.

buzàre , vrb Definition nau cun afuta, bogare o torrare su chi si depet; fintzes leare, furare Sentences su chi li apo prestadu no ndhe lu cheret buzare! ◊ belleggai a fúria de gherra ndhe l'at buzadu su chi mi deviat (G.Ruju).

buzàrju buzàju

buzarrósu , agt Definition chi portat o chi tenet búzara Synonyms e antonyms arrabbiosu, arragonosu, arrenignosu, bischiliosu, bizarrosu, croconosu, febosu, físchidu, imbischigliau, stacosu, sutzuliu, venenadu Etymon srd. Translations French furieux English furious Spanish rabioso Italian rabbióso German zornig.

buzèfaru , agt Definition nau de unu, chi est de malu cracu, chi no faet a dhi acostire, a dhu chistionare, chi est foràstiu / naturale b. Synonyms e antonyms agrestosu, altivu, irrebocatu, manninu Scientific Terminology ntl Translations French intraitable English intractable Spanish intratable Italian intrattàbile German unzugänglich.

búzera, búzerra , nf Definition cosighedha de pagu contu Synonyms e antonyms bóciga, gnagneria, níchili, pachitate Sentences no balit una búzerra ◊ no mi ndhe importat una búzerra ◊ no nd'iscít una búzerra 2. bogas modas, prefàglios e buzera [sic, ma fossis pro fagher rima], cun bestire a sa moda furistera: però ti deghent che mala fiama! (M.Murenu) Etymon itl. búggera Translations French bagatelle, bibelot English trifle Spanish fruslería, bagatela Italian inèzia, frullo, nìnnolo German Kleinigkeit, Schwirren.

buzichèdha , nf Definition min. de buza Synonyms e antonyms bentrighedha.

buzimànnu , agt Definition chi portat bentre (buza) manna, mataudhone Synonyms e antonyms bentrimannu, bentrone.

buzínu bocínu

buzòne , agt Definition chi o chie est disonestu, furone Synonyms e antonyms arrapiante, furànciu Etymon srd.

buzósu , agt, nm Definition chi o chie portat buza, bentre manna Synonyms e antonyms budhudu, bentrimannu, busalone Etymon srd.

búzu , nm Definition cartzamenta, botes a camba Sentences caltzet in buzos o in iscarpitas, sempre cosa mala gighet! Scientific Terminology bst.

buzúdu , agt Definition chi portat buza, bentre manna Synonyms e antonyms bentrimannu, bentrone, bentrudu, budhone 1 Etymon srd.