A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

assumbràre assumbràe

assúmbridu , nm Definition genia de timória, de duda, de pentzamentu malu, de arreolu Synonyms e antonyms acíchidu, arrore, asciuconu, assàrtiu, assústidu, ilgiru, isprama / arreselu, discunfiàntzia, duda, suspita Sentences cuadhu chi pigat assúmbridu Etymon srd. Translations French soupçon, effroi English suspicion, dismay Spanish sospecha, recelo Italian sospètto, sbigottiménto German Verdacht, Bestürzung.

assumbríre , vrb Definition pònnere sudhu, dúbbiu, pentzare in su malu, dudare, pentzare chi… Synonyms e antonyms sudhare Sentences totus iant assumbriu chi s'ómine no acantzàt is disígios de s’isposighedha (I.Patta)◊ si unu pòberu si arrichiat po abbistesa sua, totus assumbriant chi aiat agatau iscusórgiu.

assumbrósigu , agt Definition chi costumat a si assumbrai, a pigare assúmbridu Synonyms e antonyms addojaditu, addrojanu, apupaditu, assumbraditu, assumbrosu, aumbraditu, maleteri, primósigu, strugnu, subidhosu Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French susceptible, ombrageux English touchy Spanish receloso Italian ombróso German argwöhnisch.

assumbrósu , agt Definition chi si aumbrat deretu, chi timet luego, po dónnia cosighedha; chi no giaet fide, no si fidat Synonyms e antonyms addojaditu, addrojanu, apupaditu, assumbraditu, aumbraditu, maleteri, primmósigu, strugnu, subidhosu / arreselosu, discunfiantzosu, sudhosu Scientific Terminology ntl Etymon spn. asombroso Translations French susceptible, ombrageux English suspiciuos Spanish receloso Italian ombróso German argwöhnisch.

assúmbru , nm Synonyms e antonyms assúmbridu Etymon spn. asombro.

assúmere , vrb: assúmiri Definition pigare a ccn. a trebballare, pònnere in postu Synonyms e antonyms assuntare.

assumídhu assemízu

assúmidu, assumídu , pps Definition de assúmere Synonyms e antonyms assuntu.

assúmini , nm Definition fundhu de erba chi faet totu istérria in is paris a oru de mare Scientific Terminology rba.

assumíre , vrb Definition coment'e surbire, nau de cosa asciuta chi lassat intrare in mesu abba o àteru deasi unu pagu comente faet un'ispòngia Synonyms e antonyms abbumbai, suspire

assúmiri assúmere

assummadúra , nf Definition cantidades diferentes betadas a unu, pònnere impare cantidades diferentes Synonyms e antonyms suma Etymon srd. Translations French signe sommatoire English sum Spanish sumatoria Italian sommatòria German Summenzeichen.

assummàre assumài

assunciudhài , vrb Definition pesare o inteterare su pilu, pònnere sa tzudha de su fritu, de s'assíchidu Synonyms e antonyms aciuciudhae, altudhare, altudhire, arpilare, aturtudhire, atzultzudhare, atzuntzudhire Sentences isceti ca mi arregordu mi assunciudhu: toca isciusciandi cussu mustajoni chi as fatu! 2. tengu frius, seu totu assunciudhara! Etymon srd.

assunciúdhu , nm Synonyms e antonyms astudhu, ispreu Etymon srd.

assunconài assuconài

assunconéri , agt, nm Definition chi o chie pranghet meda, est sèmpere a assuconis, a suncutos.

assuncòni assucòni

assuncúrri , vrb: sucúrrere* Definition su passare o mòvere una cosa in s'àtera a illascinadura: prus che àteru si narat de unu lobu in sa fune o àteras cosas deasi / assuncurrincedha, cussa cadira! = acurtziachela, sa cadira, pònela apostu!