A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

assuermadúra , nf Definition su assuermai, su èssere assuermaos Synonyms e antonyms assuermu, assussegu Etymon srd.

assuermài , vrb Definition cessare, fàere cessare o miminare, apasigare Synonyms e antonyms abbacai, abbambagare, abblandai, ammellare / assebiai, assentulae, assuzetare, asutai Sentences si ndi fiat arrísiu biendi su sennori assuermau a is afuetadas de giaja ◊ si assuermat su bentu, su prantu, su dolori ◊ de suncunas, is arrundonis s'assuermànt ◊ sa bolla de isciri de su pipiu no si assuermat ◊ assodhimindi in d-unu púniu de luxi e at a èssiri paxi, mi as a assuermai ◊ is carignus serbint po ti assuermai ◊ si no ti assuermas ti zúmiu un'iscavanada! Translations French apaiser English to placate Spanish aplacar Italian placare German besänftigen.

assuérmu , nm Definition su èssere assuermau, in assentu, asseliau Synonyms e antonyms arresetu, assébiu, assentu, assuermadura, assussegu | ctr. agiàgaru, salarzu Sentences feti su sonnu dhu ponit in assuermu (P.Pillonca) Etymon srd.

assufràgiu , nm Definition cosa chi si faet, mescamente pregadorias, a sa glória de is ànimas, po allébiu de sa pena Sentences sas ànimas de su purgadóriu tenent bisonzu de assufràgiu e agiutóriu.

assufratàre , vrb: sufratare Definition fàere a sufrata, a assúpidu, po pelea, po basca, po currera 2. su cane fit passentziosu, a bortas famidu, sididu e assufratadu ◊ mancaris istracos e assufratados, sighimos a lu zagarare Etymon srd.

assufriméntu , nm: sufrimentu* Synonyms e antonyms patimentu, penória, suferéncia.

assugamànu asciugamànu

assuglítu , agt Definition chi tenet sidi, disígiu mannu Synonyms e antonyms assidigadu, assidigorzadu, sedidu.

assúgliu , nm Definition disígiu forte, coment'e sidi Synonyms e antonyms afródhiu, ispédhiu Sentences li at meicatu su male de su coro chin carignas, apaseguànneli s’assúgliu (M.Dui).

assúgna ansúngia

assugónzu assucóngiu

assuidàe, assuidài, assuidàri , vrb Definition giagarare, fàere fuire, ma fintzes solu trubbare, fàere andhare, pònnere presse Synonyms e antonyms agegherai, isciuliai, salargiare / trubare Sentences dhi narat a pinnigari totu is ossos e a dhus ispàrgiri acantu furint is bervès mortas e a assuidari su màsculu (T.Monni)◊ cussu piciochedhu dh'apu assuidau deo ◊ candu fut fadiau, su molente si firmàt, ma su maere dh'assuidàt cun d-una pertighita ◊ cantu cumenciàt a coe s'àxina fut a assuidae is pedriges sonandho botos.

assúidu , nm Definition giagarada, su che fàere fuire o istesiare animales o gente, su assuidae Synonyms e antonyms sulurjada, zagarada Etymon srd.

assuiscàdu , agt Definition postu asuta de su subrecu, in is subrecos Sentences ch'est essidu cun sa bistrale assuiscada, andhendhe a linna Etymon srd.

àssula , nf Synonyms e antonyms conchedha 1, sàssua*, trobia.

àssula 1 , nf Definition sa lóriga a ue si apicat su limbatzu in is campanas e fintzes in is sonàgias, a parte de aintru Etymon itl. asola.

assulcàdu , pps, agt, nm Definition de assulcare; chi est fatu a surcos, arau Sentences ereditei un'aradu de linna e gai dai s'edade pitzinna apo sempre sa terra isforrogiadu e assulcadu cun pretzisa sinna (Pazzola) 2. giughet sa cara assulcada de làgrimas 3. ghiat s'aradu in su sulcu, mentres bidet s'assulcadu creschendhe.

assulcài, assulcàre , vrb: assurcare, assurcae, assurcai, sulcare Definition fàere is surcos, passare coment'e faendho surcos, lassandho una síngia Synonyms e antonyms issucrare / abbarzare, atulare, costialvare Sentences prammas de fogu assulcant s'aera ◊ at assulcadu sas pumatas e sas milinzanas ◊ dogna tanti su celu dh'assurcant is lampus ◊ sa nae chi assulcat s'undha no lassat istigas ◊ su massaju assurcat sa terra chin s'aratru Etymon srd. Translations French sillonner English to plough Spanish surcar Italian solcare German durchfurchen.

assulèna , nf, nm: assulenu 1 Definition su èssere in assentu, sélios, in pàusu; fintzes cunfortu Synonyms e antonyms arrébiu, arréulu 1, assébiu, assentu, assussegu, ausentu / cufortu Sentences oe est una die de assulena perfeta ◊ no prus die de assulena, no prus die de cossolu! ◊ dàemi, columba, calchi assulenu! Etymon srd. Translations French calme, paix English quietness Spanish quietud Italian quïète German Ruhe.

assulenàre asselenàre