assidadórgiu , nm: assidadorzu Definition tretu inue ant assidau bestiàmene Sentences bi ant intradu boes a su cunzadu, ca bi apo àpidu s'assidadorzu Etymon srd.
assidadòrza , nf Synonyms e antonyms cana, faltzone, ischirradorza, rultàglia Sentences no si at intesu tocu de assidadorza in totu su monte Scientific Terminology ans.
assidadórzu assidadórgiu
assidadúra , nf Definition su assidare, sa sida segada po dha papare su bestiàmene Synonyms e antonyms afrongiadura, assidonzu Etymon srd.
assidài, assidàre, assidàri , vrb: assitare Definition pònnere sida, linnighedha fine a su fogu in su forru; mescamente, segare sida a su bestiàmene po papare Synonyms e antonyms afrongiai, assepare Sentences assidai su forru 2. sos boes si assidant in tempus de paga erba ◊ tota chida mi l'apo passada assidendhe sa robba, ca fit semper fiocadu ◊ candho sa tanca si ammantabat de nibe bisonzabat de assidare Etymon srd.
assidhàre , vrb Definition nau de ómine cun fémina, su si crocare po giogare, pònnere asuta; nau de sa bardúfola, calare o fintzes betare a terra (comente faet chie dhi tocat, giogandho), orrúere male, crocada; giogandho a lunamonta, incrubare sa conca, su si pònnere bene incrubaos po chi is cumpàngios potzant brinchidare / assidha tue! = zoga, tocat a tie! Sentences ses che posta in ruche pro chi assidhes chieta ◊ su cumpanzu chi irballat assidhat! ◊ s’at falau sos cartzones e at assidhau pro li fàchere sa puntura Etymon srd.
assidhàu 1 , agt: sidhadu 1 Definition tostau, serrau, nau de ccn. fintzes de manu istrinta, arrestigu, sidhiu, nau puru in su sensu de tristu chi no foedhat, citiu Synonyms e antonyms serradu / firmu, sidhidu, tostu Sentences fiat cun sa cara suferta e assidhada Etymon srd.
assídhu , nm Definition logu o cosa a ue si atacare, a ue si muntènnere Synonyms e antonyms acantzadorju, achirru Etymon srd.
assidídu , agt, nm: assidiu,
assiriu,
assudiu,
sedidu* Definition
chi o chie tenet gana o bisóngiu de bufare, sidi; chi tenet calecunu disígiu mannu
Synonyms e antonyms
assidigadu,
assidigorzadu
/
disigiosu,
inganatzidu
Sentences
cussu est unu grómeru de colobras assididas
2.
sa vida mia est sempri assidia de tui
Translations
French
assoiffé
English
thirsty,
very thirsty
Spanish
sediento
Italian
assetato,
sitibóndo
German
durstig.
assidigàdu , agt: assidricadu, assidricau Definition chi patit sidi, sidiu meda; disigiosu meda Synonyms e antonyms allanastatu, assidigorzadu, sedidu Sentences assidigadu no bi abbarrat nessunu, inoghe! ◊ sas piantas sunt totu assidricadas 2. gherra…, gherra… sa zente est assidricada de pache! Etymon srd.
assidiglàre , vrb: assidricare Definition
pònnere o batire sidi
Synonyms e antonyms
assidigorzare
Etymon
srd.
Translations
French
assoiffer
English
to make thirsty
Spanish
hacer padecer sed
Italian
assetare
German
verdursten lassen.
assidigorzàdu , pps, agt Definition de assidigorzare; chi est cassidu de su sidi, sidiu meda Synonyms e antonyms allussorau, assidigadu, allanastatu 2. assidigorzadu, si che at bufadu azummai un'ampulla de abba a sa sola!
assidigorzàre , vrb Definition pònnere o batire sidi Synonyms e antonyms assidiglare Etymon srd.
assidínzu , nm Definition assidadura, su assidare Synonyms e antonyms assidognu Etymon srd.
assidíu assidídu
assidógnu, assidónzu , nm Definition assidadura, su assidare Synonyms e antonyms assidinzu Etymon srd.
assidricàdu assidigàdu
assidricadúra , nf Definition su èssere assidricau, sidiu meda Etymon srd.
assidricàre assidiglàre
assidricàu assidigàdu