A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

assedàre , vrb: asseghetare, asseidare, saidai* Definition portare su trigu messau (sede) po dh'abbigare in s'argiola; nau de is laores po comente podent crèschere, fàere bellos, a fundhos mannos, cun cambos medas Synonyms e antonyms carrucare, carrare / abbigai, apostorzare, aggremagliare, arremiarzare / acambare.

assedhàre , vrb Definition fàere acostire un'animale a logu o cosa de andhare prus bene a si che cicire a cuadhu Etymon srd.

assedhentàe, assedhetài, assedhetàri , vrb Definition abbarrare chietos, firmos, asseliaos o cicios a tropu, ora meda, abbasciare sa boghe Synonyms e antonyms assebiai, assentulae Sentences sa gente si fut assedhetada ca fut cumenciandu sa gara poética ◊ assedhetadí ca nci tenet creaturas innossentes!

assédhu assaédhu

assediài, assediàre , vrb Synonyms e antonyms arrocare, incortae.

assedigàre , vrb Definition its, sighire? Sentences ti ant a servire pro assedigare atesu atesu sos àteros frades nostros.

assédiu , nm Synonyms e antonyms arrocamentu, assitiamentu, assítiu, incortamentu.

assedónzu , nm: asseghetonzu Definition su assedare o portare su trigu messau acanta a s'argiola, o a sa trébbia Synonyms e antonyms carrugonzu, seidamentu Etymon srd.

assefàta assafàta

asseghetàre assedàre

asseghetónzu assedónzu

assegliài assebiài

assegnoràre , vrb: assennorare, assignorare Definition fàere su segnore, su si crèdere segnore Synonyms e antonyms assennoricai 2. su minore aiat fatu carchi iscola e fit su prus assennorau de sa famíllia ◊ in sos modos sunt totu assennorados (A.Piu).

asségnu , nm: assignu Definition suma o valore chi s'iscriet a númene de ccn. chi dha podet arretirare, genia de carta cun sa suma iscrita e chi s'intestat a ccn. impreada in parte de su dinare in muneda Translations French chèque English cheque Spanish cheque, talón Italian asségno German Scheck.

asseguradòre, asseguradòri , nm: assicuradore Definition prus che àteru, impresa chi faet assiguratziones Scientific Terminology prf Translations French assureur English assurer Spanish asegurador, compañía de seguros Italian assicuratóre German Versicherer.

asseguradúra , nf Definition su assegurare Synonyms e antonyms asseguramentu Etymon srd.

assegurài , vrb: assegurare, assicurare, assigurare, assigurari Definition giare seguresa, fàere seguru fintzes in su sensu de ischire o giare a ischire cosa segura; fàere s’asseguronzu (o acabbamentu de coja); in càmbiu de una suma chi si pagat (assiguratzione), garantire unu bene si capitat de àere dannu a manera de no ndhe pèrdere su bene Synonyms e antonyms abberguare / afiantzai, afidanzare, galentire Idioms csn: assiguràresi de una cosa = abbaidare, averguare, iscumbatare comente est; assegurare unu puntu (cosindhe, tessindhe) = fàghere a manera chi no iscapet, chi muntenzat e no sigat a iscontzare; assegurari sa coja = fàghere sa prima presentada, su fidantzamentu a craru Sentences iscontzu su fatuzu chi aiant fatu a sa pitzinna, bi cheriat unu breve pro l'assegurare, de no ndhe li fàghere àteru ◊ no ti lu asseguro de fàghere custu intro de cras ◊ mi at assiguradu chi beniat 2. de su passadu nos ndhe asseguramus: de su venidore no ndhe ischit nisciune 3. si depent isposare, ca che sunt colaos sos tres meses dae candho si sunt assicuraos Etymon srd. Translations French assurer English to assure Spanish asegurar Italian assicurare, accertare German sichern, versichern.

asseguraméntu , nm: assicuramentu, seguramentu Definition su assegurare, su giare una seguresa; fintzes genia de festa candho duos cojaos noos acrarint sa coja, faent s'acabbamentu de coja / a. de su binu = iscolomadura o càmbiu de su binu a un'àtera cuba neta de no abbarrare cun sa feghe Synonyms e antonyms assecuronzu, asseguradura Etymon srd. Translations French assurance English assurance Spanish aseguramiento Italian assicuraménto German Versichern.

asseguràre assegurài

asseguratziòni , nf: assicurassione, assiguratzione Definition su assegurare, nau mescamente de sa suma chi si pagat po garantire unu bene e de su prémiu chi si ndhe podet tènnere in càmbiu si capitat de àere dannu: est fintzes s'impresa chi faet custa faina de assegurare; nàrrere o giare una cosa coment'e segura Synonyms e antonyms asseguramentu, seguresa / segurtade Translations French assurance English assurance Spanish seguro Italian assicurazióne German Versicherung.