arrodàre 1 , vrb: rodai* Definition istare a rodeu, fàere s'orroda a ccn., girare a inghíriu de calecuna cosa po che dha furare Synonyms e antonyms arrodeare, inghirare Sentences sos corbos arrodant continu de custu a cudh'àteru sartu.
arrodàu arrodàdu
arrodavórfighe, arrodavórtighe, arrodavóscighe , nm Definition chie acutzat serros (fórtighes) Etymon srd.
arrodeàre , vrb: arrodiai,
arrodiare,
orrodeare,
rodiai Definition
andhare a rodeu, a s’inghíria inghíria comente faet s’istore in s'ària, andhare in giru de innòi e de inní, istare a rodeu, su si pònnere a inghíriu de ccn., istare a su gira gira acanta a calecuna cosa abbaidandho po che dha furare o fintzes po fàere dannu; fintzes pònnere cosa coment’e fascadura po aguantare / andhare arródia arródia = bagamundai, abarrai andendi totu a ingíriu
Synonyms e antonyms
arrodare 1,
arrogliai,
inghirare
Sentences
si li fint arrodiados in giru curiosos de ischire ◊ sa zente est acudida e si est arrodeada in sa piata ◊ si che sunt mortos sos chi fint arrodeandhe contra a sa vida tua (N.Rubanu)◊ is carrogas funt arrodiendi in su celu ◊ is merxanis arrodiànt in circa de coberai su mandiari ◊ sa Terra arródiat a ingíriu de su Sobi
2.
candho at fatu sos chent'annos sa zente fit arrodiada a isse ◊ sos abbilastros sunt arrodiados a su mortorzu
3.
in cussa carrada, bècia e mali arrodiada, de binu no ndi abarrat!
Etymon
spn.
rodear
Translations
French
circonvenir,
faire le tour
English
to get round,
to siege
Spanish
rodear
Italian
circuire,
girare attórno,
assediare
German
umlaufen,
belagern.
arrodèdha , nf Definition
genia de erba chi narant puru gardu donna, ispina de arroda, gardu asprone, cima de pastori
Synonyms e antonyms
carduanzoninu 1,
bardumatzone,
cardedonna,
carduarràngiu,
cardubuntzosu,
cardudingiosu,
mammaràida,
sperragaltzones
Scientific Terminology
rba, Eryngium campestre
Translations
French
chardon roulant
English
caltrop
Spanish
cardo corredor
Italian
calcatréppolo
German
Feldmannstreu.
arrodèdha 1 , nf Definition
sa mela o ossu tundhu de su benugu, a parte de ananti
Synonyms e antonyms
badhadori,
ortiedhu,
rodighedha,
ruédhula,
rudéula,
zoculana
Scientific Terminology
crn
Translations
French
rotule
English
knee-cap
Spanish
rótula
Italian
ròtula
German
Kniescheibe.
arrodédhu , nm Definition in costúmenes de ómine, is bragas Synonyms e antonyms bracas Scientific Terminology cst.
arrodédhu 1 , nm Definition s'orrodedha de s'isprone.
arrodéu , nm: arroedu, arruedu, arruelu, rodeu* Definition su giru chi si faet a inghíriu de calecuna cosa, de ccn.; genia de oru in su gipone Synonyms e antonyms arródiu 1, rodu Sentences finimichela cun custu arrodeu!
arròdha , nf Definition genia de armàdiu in su muru, serrau, po pònnere pane Sentences ant apiratu su pane lentu intro de s'arrodha Scientific Terminology dmo.
arrodhínu , agt Definition
nau de ccn., chi est tropu arriscau, tropu atreviu
Synonyms e antonyms
aperradu,
arrodhiu,
barrosu,
campianàgliu,
coteu,
malatrividu,
redortu,
testarrudu
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
téméraire
English
rash
Spanish
temerario
Italian
temeràrio
German
kühn.
arrodhiósu , agt, nm Definition chi o chie portat arrodhu Synonyms e antonyms arrodhinu Etymon srd.
arrodhíu , pps, nm, agt: arrudhitu Definition de arrodhire; atrevimentu isazeradu, tropu; chi tenet o giughet arrodhu, atrevimentu, furighedha Synonyms e antonyms arriscadu, arrodhinu, furighedhosu, malatrividu 2. como totu li narant de "Vostè", ma no pro custu est pesadu in arrodhiu Etymon srd.
arródhu , nm Definition
manera de fàere isfacia de chie si credet meda; fintzes mannosia
Synonyms e antonyms
barrosia,
callabbia 1,
campiania,
fórrigu,
pumonaza
Etymon
srd.
Translations
French
suffisance,
insolence
English
arrogance
Spanish
engreimiento,
descaro
Italian
bòria,
insolènza
German
Aufgeblasenheit,
Frechheit.
arrodía arroadía
arrodiài arrodeàre
arrodiànti , agt: arrolianti, arroranti Definition nau de bestimentu longu e largu de fémina, chi faet a orroda, chi faet una bisura tundha (nau fintzes de matedu bàsciu)/ genna arrodianti = chi istat sèmpere girandho e, comente girat e cun sa matessi lestresa, sa gente podet passare (itl. girévole) Synonyms e antonyms rodudu Sentences sa piciochedha bollit su bistiri arroranti, po sa festa (A.Simbula)◊ cun is maningotus gei mi dha fei sa mainga arroranti, po messai! (E.Tola)◊ ant agatau sa mata a coma arrolianti 2. bella cussa fémina arroranti! ◊ càstia sa lua cantu est bella arroranti!
arrodiàre arrodeàre
arrodigliàre , vrb Definition segare a rodilla, a orrosinita, nau prus che àteru de pasta téndhia a fine Etymon srd.