A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

arrochitàre , vrb Definition pònnere su rocu, s’arraiga a su pisu, tamatas, bide, o àteru; si narat puru de is matas, e fintzes de sa gente, candho no bolent crèschere o faent créschia istentosa, metzana Synonyms e antonyms arradicare 2. m'abbàida cussu péssighe arrochitèndhesi! Etymon srd.

arrochizàre , vrb Definition impeltinare, giare infestu, ifadu, nàrrere cosa de fàere arrennegare, ofèndhere Synonyms e antonyms abbituperare, aciociai, afrentai, aggravae, desdorai, disprejare, ilzenzare, innorare, ispresciare, ofèndhere Sentences làssala in pasu: proite l'arrochizas?! Translations French insulter English to insult Spanish insultar, escarnecer Italian insultare German beleidigen.

arrociàdu , agt Synonyms e antonyms arrotzadu / subrasseidu Etymon spn. arrojado Translations French résolu English determined Spanish resuelto Italian risoluto German entschlossen.

arrociàlla arretzàllas

arrociallài , vrb Definition bogare iscusas, arreghèscias, arretzallas Etymon srd.

arrociàre , vrb: arrotzai, arrotzare Definition istare andhandho, in giru, fintzes forrogare cricandho cosa (e cricare de ischire cosa); su si apartare, pònnere a una parte, aprigare / andai arrotza arrotza = istare in ziru chirchendhe Synonyms e antonyms arrodeare, arruxulare, bandhulare, garronai, istrusciare, molingiae / acostai, frànghere, apigai, apogiai, trancire, tròciri / annariare Sentences in atonzu arròciant sos porcos a s'ingrassa de sa landhe elichina (S.Zichi) 2. mellus chi ti arrotzis, tanti no ti dhu nau! ◊ po prexeri, si arrotzat unu pagu po mi lassai passai? ◊ dèu mi arrotzu a su muru, bosatrus artziais po castiai ◊ arrotzai sa perda e intrai! ◊ fut pruendi meda e si funt arrotzaus in d-una domu Translations French flâner, fouiller, épier English to stroll Spanish vagar, vagabundear Italian girellare, curiosare German umherschlendern.

arrocràxa arrocàxa

arrocrolàxu , nm Definition logu totu orrocas Synonyms e antonyms arrocaxa, arrochibi.

arrócu , nm Synonyms e antonyms abbrúnciu, atzupu, barrancu, imbrúnchinu, imbrunchioni, intúvida, trambucada Etymon srd. Translations French trébuchement English obstacle Spanish tropiezo Italian inciampo German Stolpern.

arrócu 1 , nm Definition logu fatu po mantènnere bestiàmene inserrau, ue acorrare o firmare o mantènnere a ccn. o bestiàmene / intrare in a. = intrare in cuadernu, iscurtare sa resone, cumbíncheresi Synonyms e antonyms acorradolzu, acorramentu, acorru Sentences in d-unu bíviu acatamus un'arrocu: duos carabbineris a un'ala, duos a s'àtera a fusile puntau 2. in s'arrocu a isse l'abberint su passu cun rispetu ◊ in cuiles de pastores e arrocos de narvonajedhos fint sacras sas usàntzias 3. no si li faghet a lu fàghere intrare in arrocu Etymon srd.

arrócu 2 , nm: irrocu*, orrocu Synonyms e antonyms apeomu, frastima, frastinzu.

arròda , nf: arrora, orroda, roda* Definition genia de imbentu, de forma tundha, chi girat in d-unu fusu intrau in mesu in mesu, de impreu mannu meda po comente faet fàcile su movimentu siat ca míminat s'atritu o frigamentu e siat ca funtzionat de leva; sa màchina de is pingiaderis, sa chi girandho dhis permitit de fàere istrégiu tundhu; su istare a rodeu de ccn. o de calecuna cosa / min. arrodedha, rodedha, rodighedha, rotedha; partes de un'a. = su butu (nughe de s'orroda, ue intrat su fusu), is ràgios (orrugos de cosa chi de sa nughe andhant a su cricu), su cricu (oru de fora, lisu, a dentes o fintzes a canale); genias de orroda: a dentes, a rajos, prena (a. de panga e tàgiu), a càmera de ària Idioms csn: cratzonis de a. = sas ragas de furesi; a., roda de mannugros (de vinti a chimbanta) = postorzu; arrodedha 1, rodighedha de su benugu = rudéula, zoculana, s'ossu curtzu de su benugru, a s'ala de nanti; a. de su ballu = ballu tundhu, zenia de ballu chi totugantos si leant a manudenta fintzas a serrare a inghíriu Sentences is arrodas de is màchinas funt de gomma, is arrodas de su trenu de aciarxu 2. fadeus duas dis de arroda, cun circulledhus, cannugas e furriadroxas, gara poética 3. dhi fait s'arroda unu piciocu ◊ tenis axiu fendimí s’arroda: dèu no mi ghetu che musca a su meli!(Pillai) Translations French roue English wheel Spanish rueda Italian ruòta German Rad.

arrodàda , nf Definition su arrodare Synonyms e antonyms acutada, afiladura, arrodadura Etymon srd.

arrodadòre, arrodadòri , nm Definition maistu chi arrodat ainas Synonyms e antonyms acutadore, acutzaverru, ismoladore Scientific Terminology prf Etymon srd. Translations French rémouleur English knife-grinder Spanish afilador Italian arrotino German Schleifer.

arrodàdu , pps, agt: arrodau, orrodadu Definition de arrodare; chi est acutzau; in cobertantza nau de unu, chi si arrennegat luego e no faet a dhi nàrrere nudha ca arrespondhet male, chi est foedhandho cun airu: nau de cosa, chi faet efetu, chi serbit bene a s’iscopu Synonyms e antonyms segante | ctr. ingudru Sentences su messadori at arrodau is fracis 2. ndh'at bogadu una resorza arrodada che resorza de arva 3. za ses arrodadu, oe: no faghet a ti nàrrere nudha chi deretu ti fúrrias! ◊ a isse sas paràgulas l'issiant arrodadas e atzudas.

arrodadúra , nf: rodadura Definition su arrodare, su fàere prus segante un'aina bogandhodhi méngius s'atza Synonyms e antonyms acutadura, afiladura, arrodada, smoladura | ctr. ingurdadura Etymon srd. Translations French affilage, aiguisage, affûtage English sharpening Spanish afiladura Italian affilatura German Schleifen.

arrodài , vrb Definition fàere s'orroda, calecuna cosa a bisura de orroda Sentences palleri, est cuntentu che puxi, arrodendu cument'e unu piocu!

arrodài 1 , vrb: arrodare, orrodare, rodare Definition bogare s'atza a un'aina po segare méngius Synonyms e antonyms acuciai, aggurdare, apuntai, immolare, molare 1 | ctr. ingurdai, irmarrare Idioms csn: arrodar'e dentes = tzacarrai, cirrichiai is dentis, frigare sas dentes apare a forte de pàrrere traghedhendhe cosa àrrida, prus che àteru pro arrennegu, dolore forte e gai; arrodare sa limba = faisí acutzus de língua po fuedhai meda e fintzas de tressu, cun airu Sentences arrodae sa ferramenta ca comintzamus a irfundhare in su padente! Etymon srd. Translations French aiguiser, affûter English to sharpen Spanish afilar Italian arrotare German schleifen.

arrodànu , agt, nm Definition chi o chie istat a rodeu in crica de ingannare s'àteru Synonyms e antonyms imbolicantinu, imbusteri, ingheniosu Etymon srd.

arrodàre arrodài 1