apedhigàre , vrb Definition istare sèmpere apedhandho, a s'apedha apedha Etymon srd.
apedhigonàre , vrb Definition su camminare lébiu de is pedrighes [o fadhina po apedigonare?] Sentences apo bidu unu bolu de pudhas de mata apedhigonandhe dae una tumba a s'àtera in campusantu (A.Satta).
apedhigonàre 1 , vrb Definition fàere a pedhe, prus che àteru nau de trastu téssiu chi intrat, essit prus tibbu Synonyms e antonyms abbatilai, apedhare 1, apedhitzare.
apedhigotàu , agt Definition nau de unu, chi est de malintesa, de naturale tostorrudu Synonyms e antonyms aperradu, coteu, impedhigotau, perrónchinu, redossu, testarrudu, turrau Etymon srd.
apédhigu , nm Definition su apedhare de is canes Synonyms e antonyms apedha, apédhida, atóchida, bàulu, tzàulu Sentences s'intendhiat s'apédhigu de unu cane Etymon srd.
apedhiósu , agt Definition
chi si apédhiat, chi istat sèmpere disigiandho, disigiosu meda
Synonyms e antonyms
abbramidu,
afrodhiosu,
apichionadu,
apilliadu,
aulidu,
pistichinzosu,
schinitzosu,
spedhiosu
Etymon
srd.
Translations
French
désireux (de)
English
desirous
Spanish
codicioso,
deseoso
Italian
voglióso
German
begierig.
apedhitzadúra , nf Definition
su si apedhitzare o abbatilare de sa cosa, mescamente nau de lana o àteru deasi, su si fàere prus tibba de s’orrobba téssia
Synonyms e antonyms
apedhonzu 1,
incrispiadura,
intipidura
Etymon
srd.
Translations
French
feutrage
English
felting
Spanish
apelmazamiento
Italian
infeltriménto
German
Filzen.
apedhitzàre , vrb Definition coment'e fàere a una pedhe, nau de pilos, chi no dhis intrat pètene, o orrobba téssia chi intrat, essit prus tibba, si abbàtilat (faet coment’e a pígiu tostau de orrobba) Synonyms e antonyms abbatilai Etymon srd.
apedhitzonài , vrb Definition essire o bènnere pedhitzone, fàere a pòberu meda Synonyms e antonyms acuculiare 1, aframicare, aframicosare, arremitanare, impoberai, impoburitai | ctr. arricai Etymon srd.
apédhiu , nm Definition
disígiu mannu, forte, de calecuna cosa, su disigiare o bòllere meda una cosa
Synonyms e antonyms
agodíssia,
agudéntzia,
arràngulu,
asuréntzia,
asuria,
asurímini,
aulimentu,
codícia,
furighedha,
pestighíngiu,
punnia,
spédhiu
Etymon
srd.
Translations
French
convoitise
English
desire
Spanish
codicia,
deseo
Italian
brama
German
Begierde.
apedhónzu , nm Definition su apedhare Synonyms e antonyms abbaulonzu, apédhida, tzaulonzu Sentences in campu s'intendhiat un'apedhonzu orrorosu de canes Etymon srd.
apedhónzu 1 , nm Synonyms e antonyms apedhitzadura Etymon srd.
apedhósu , agt Definition nau de cane, chi apedhat, chi istat a gúgulos Etymon srd.
apédhu apèdha
apedhuncàre , vrb Definition
nau de ccn. o de un'animale, torrare a unu pedhuncu, torrare a sa pedhe, totu ossos
Synonyms e antonyms
illangiare,
irromasire,
isminunchire,
scalaxiri,
slangiri
| ctr.
abboniare,
ingrassai
Etymon
srd.
Translations
French
amaigrir
English
to make thin (ner)
Spanish
adelgazar
Italian
smagrire
German
abmagern.
apedhuncàu , pps, agt Definition
de apedhuncare; nau de ccn., chi portat sa pedhe imbodhigada a s'ossu de cantu est làngiu, chi est totu pedhe e ossos
Synonyms e antonyms
marriu,
scalarxiu,
scarritzinu
| ctr.
grassu
Translations
French
décharné
English
skinny
Spanish
descarnado
Italian
scarno
German
hager.
apedhútzu , nm Definition min. de apedhu.
apedicadòre , agt, nm: apeigadore,
apetigadori Definition
chi o chie apédicat, chi o chie càtzigat sa cosa, sa gente
Synonyms e antonyms
abbatigadore
Etymon
srd.
Translations
French
oppresseur
English
trampler
Spanish
quien pisotea
Italian
calpestatóre
German
wer zertritt.
apedicadórju , nm Definition cosa o logu de catzigare Sentences si l'ant picau pro apedicadorju, su locu nostru Etymon srd.
apedicadúra , nf: apetzicadura Definition su apedicare Synonyms e antonyms apeicu Etymon srd.