apedhuncàu , pps, agt Definition
de apedhuncare; nau de ccn., chi portat sa pedhe imbodhigada a s'ossu de cantu est làngiu, chi est totu pedhe e ossos
Synonyms e antonyms
marriu,
scalarxiu,
scarritzinu
| ctr.
grassu
Translations
French
décharné
English
skinny
Spanish
descarnado
Italian
scarno
German
hager.
iscarraínzu , agt: iscarrinzu Definition
chi portat pagu carre, pagu prupa, nau de sa carena (o de una parte)/ terra iscarrainza = romasa, chi no falat a fundhu, a pillu fine
Synonyms e antonyms
assichizonidu,
iltrízile,
scarritzinu
| ctr.
grassu
Sentences
fit unu bell'ómine, artu, iscarrainzu ma forte e sanu ◊ est unu pitzinnu iscarrainzu ◊ chirco sa cara iscarrainza de mamma
Scientific Terminology
zcrn
Etymon
srd.
Translations
French
décharné
English
lean
Spanish
descarnado
Italian
scarno
German
hager.
isprupàu , pps, agt Definition
de isprupare; chi est chentza de prupa, chi che dhi ant segau sa prupa
Synonyms e antonyms
rosicau
/
scariau,
scarritzinu
| ctr.
purposu
2.
su mere si tzerghiat sa petza e mi daiat sos ossos ispurpatos! ◊ dhi tirat su bestiri e dhi ammostat is ossus ispurpaus
Translations
French
dépulpé
English
stripped of the flesh
Spanish
descarnado
Italian
spolpato
German
entfleischt.
scarritzínu , agt: scarrutzinu Definition
nau de unu, chi est de carena làngia, chi portat pagas prupas
Synonyms e antonyms
dílicu,
finigosu,
iltrízile,
iscarridu,
marriu,
scalarxiu,
schirriolu,
sicadinu,
stinghiritzu
Sentences
sa piciochedha portat su tzugu scarritzinu
Scientific Terminology
zcrn
Etymon
srd.
Translations
French
décharné
English
skinny
Spanish
descarnado
Italian
scarno,
segaligno
German
hager,
mager.