A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

annozàre 1 , vrb: nozare* Synonyms e antonyms annolitai, nolegiai.

annózu annógiu

annózu 1 , nm: nozu Definition su tantu chi si pagat po pigare calecuna cosa a nolégiu Synonyms e antonyms nolégiu, nólitu, nolu Etymon srd.

ànnu , nm: Definition su tempus chi dhue ponet sa Terra po fàere unu giru intreu a inghíriu de su Sole: 365 dies, 5 oras, 48 minutos e 46 segundhos (de contare una die in prus dónnia bàtoro annos, candho su mese de freàgiu faet 29 dies); sumana de dóighi meses, nau fintzes po annada / min. annixedhu, nau in su sensu de tempus meda; annu-lughe = genia de misura po inditare sa distàntzia de is astros, est su tretu chi faet sa lughe in tempus de un'annu Idioms csn: s'a. chi est currindhe = ocannu; a. chin/cun a. = dónni'annu chen'e farta, un'annu avatu de s'àteru; zenias de augúrios: a largos annos!, atrus annus mellus!; fàghere sos annos = lòmpere sos annos (sa die de sa nàschida); furriai s'a. = fàghere cuntratu nou cun su matessi mere, a s'annu; segai s'a. = iscontzare s'acordu, segare su cuntratu; est s'a. a…, su mese a… (a sa die chi si narat) = fait o lompit s'annu, su mesi; bogàreche sos… (númeru) annos = fai, lòmpiri is (númeru) annus; mancai sa mellus dí de s'a. (a unu) = mancare sa menzus cosa (sa sabidoria, su tinu); bòlliri passai s'a. po noi mesis = pretènnere tropu; su nuntzu de s'a. = zenia de candhelarzu, sa costuma de andhare sos pisedhos de domo in domo, su manzanu de Annunou, a pedire s'istrina Sentences s'annu abbinente ◊ ti emu a bolli cent'annus che a oi festegiau! (Locci)◊ fit s'annu milli e noighentos ◊ como est in sos deghe annos chi semus cojados ◊ bèni cosias cussas crapitas: mi funt duradas annus e annus! 2. si bollu cumbirai ca oi fatzu is annus ◊ - A cent'annus cun saludi! - E tui a dhus contai! 3. su vintibàtoro de làmpadas est s'annu de su biadu 4. de un'annixedhu apu acabbau!…◊ de candho at tentu cussu male, siscura, no che at bogadu mancu s'annu! ◊ sos chent'annos che voches! Scientific Terminology tpc Etymon ltn. annus Translations French an, année English year Spanish año Italian anno German Jahr.

annuàda , nf Synonyms e antonyms incumbuxada, carrarzada | ctr. ilgiariada, ispalatada.

annuadórgiu, annuadróxu , nm: nuadroxu Definition cosa fata a nodu, coment'e a nodu, su tretu de su nodu o ue duas cosas intradas apare faent giogu, nau mescamente a is aciunturas de is arremos de sa carena Synonyms e antonyms aciuntura, annaghidura, annodricadorju, arte 1, innodricadorju, nigradroxu Scientific Terminology crn Etymon srd. Translations French articulation English joint Spanish articulación Italian snodatura, articolazióne German Anknüpfung, Gelenk.

annuàdu , pps, agt: annuau 1, nuadu Definition de annuare; nau de s’aera, chi est ammontada de nues, chi dhue at nues meda Synonyms e antonyms abbudhonadu, abbueradatzu, ammurrau, annuiladu, cugurrosu, imbugiadu, incuculatu, innuvilau, nuadu, núilu, nuirosu | ctr. iscraridu, ispàciu, ispalatadu, netu Sentences si ch'est annuadu e fossis proet puru 2. s'aera est annuada Scientific Terminology tpm Translations French nuageux English cloudy Spanish nublado Italian annuvolato, nuvolóso German bewölkt.

annuadúra , nf Definition su annuare, su èssere annuau, ammontau de nues Synonyms e antonyms annuamentu, incúgulu, nuarzu Sentences custa no est annuadura de piòere Scientific Terminology tpm Etymon srd. Translations French état nuageux English cloudiness Spanish nubosidad Italian nuvolosità, annuvolaménto German Bewölkung.

annuadúra 1 annodadúra

annuàe, annuài annoài

annuài 1 , vrb: annuare, nuare Definition carragiare de nues (deunudotu o in parte a tretos), su si pesare nues in s'aera (vrb. aus. èssere o fintzes àere); in cobertantza, essire tristu / annuaisí a logus a logus = annuare a nues lascas, itl. ragnare Synonyms e antonyms abbudhonare, annuidai, cuculare, incuculare, incumbuxae | ctr. isclarire, ispalaciae Sentences s'aera si est annuendhe, paret in chirca de pròere ◊ si s'annuat cuguzat su sole e faghet fritu ◊ oe no bi at annuadu Scientific Terminology tpm Etymon srd. Translations French obscurcir, assombrir English to get cloud Spanish nublar Italian annuvolare, rannuvolarsi German sich bewölken.

annuàle, annuàli , agt Definition de s'annu, chi durat un'annu Translations French annuel English year's Spanish anual Italian annuale German jährlich.

annuaméntu , nm Definition su fàere nodos, a nodu; su si pesare is nues Synonyms e antonyms annodadura / annuadura Etymon srd.

annuàre annuài 1

annuàu annodàdu

annuàu 1 annuàdu

annudéu , nm Definition istúgiu de valore po chistire relíchias de santos; fintzes una genia de medàglia chi si giaet po onore Scientific Terminology prdc Etymon ltn. agnus Dei Translations French reliquaire English reliquary Spanish relicario Italian reliquiàrio German Reliquienschrein.

annudhàda , nf Definition su annudhare Etymon srd.

annudhài, annudhàre , vrb: annullai, annullare Definition cunsiderare o pònnere chi una cosa fata no balet, est in debbadas, no est validora, su dha cunsiderare nudha, segare un’acórdiu Synonyms e antonyms abbolire Sentences annudhamus su cuntratu, amus diversas ideas! (G.A.Cossu) Translations French annuler English to cancel Spanish anular Italian annullare German für ungültig erklären.

annuelàre, annuelài , vrb Definition annuare, ammontare de nues; iscurigare sa vista o fintzes sa mente Sentences si annuelat s’àiri e ndi benit unu bonu corpu de àcua ch’iat ammodhiau terra 2. lassa istare sa droga chi annuelat su coro! (G.Brocca)◊ dhi annuelànt is ogus, in puntu de morti, e isperàt chi iat a èssi lómpiu calincunu po dhu salvai ◊ a s'intendi tzerriai "Pulentedha" Gepetu s'annuelàt (M.Vargiu) Etymon srd.