Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

afràsciu , nm Definitzione genia de pentzamentu, de oriolu coment'e de chie tenet cosa apretosa de fàere o timet calecuna cosa Sinònimos e contràrios afródhiu, arraolu, finitzu, furighedha, ischinitzu, pestighinzu, pistu Frases a si ndhe leat de afràsciu!… Tradutziones Frantzesu hâte, anxieté Ingresu anxiety, urgency Ispagnolu apremio, ansia Italianu premura, ànsia Tedescu Aufmerksamkeit, Angst.

apinnícu , nm: pinnicu* Definitzione idea, pentzamentu po calecuna cosa in su sensu de àere presse, arreolu, coment'e timendho o isperandho Sinònimos e contràrios apensamentu, apinioni, arraolu, cimbella, intabatzu, pedine, pennítziu, pestighinzu, presse, spinnicu | ctr. descuidu Frases sa tardantza tua mi poniat in apinnicu ◊ mi beniat gana de abboghinare pro cussos malos apinnicos Tradutziones Frantzesu préoccupation, hâte Ingresu urgency Ispagnolu apremio, preocupación Italianu preoccupazióne, premura Tedescu Sorge, Bemühung.

contibízu , nm: contifizu, contipitzu, contipizu, contivígiu, contivizu, contivixu, cuntivígiu Definitzione incuru, cabu, atentzione in su fàere o tènnere is cosas; cosas de fàere, impreu, cosas de atentzionare, de pentzare, fintzes pistighíngiu, pentzamentu / pònnere, parare c. Sinònimos e contràrios atendéncia, atendimentu, contiverju, cunviu, fracongia, impíciu, imprastu, incuru, manígiu, oloidura, pensamentu / cdh. cuntivíciu | ctr. abbandhonu, irbandhonu, iscontipizu, trascura Frases no est a pompiare su pizu de sa cara in sa fémina, ma sa salude, s'onestade, su contipizu in totu ◊ si no bi at contivizu, su dinari bolat che su fumu ◊ so andhadu cun grandhe contivizu chirchendhe ◊ contivizu apo a tenner de ti amare de cantu mi aggradesses e t'istimo (M.Murenu)◊ est ómine de grandhe contivizu ◊ in sas cosas bi cheret contivizu ◊ para contivígiu chi no si seghet sa soga chi filas!◊ sa maistredha dhue poniat contivixu po inditae is cosas a is piciochedhos 2. canno sa zustissa tocat a s’ispessata in domo tua, macari no apas furatu, carchi cuntipitzu ti assennet semper ◊ cumintzendhe a mancare s'oro candho ancora restait de fraigare su turrione, su zuighe rueit in contivizu mannu chi ndhe perdeit finas su sonnu ◊ fit ponendhe contipizu a sa muzere pro ammaniare su locu ◊ ghirabant a bidha e abbarrabant su secherru, chin su contipizu de torrarent a s'impreu 3. sa mancada de su babbu l'aiat lassadu bàrriu de contivizos ◊ est tribagliendhe e vivindhe in mesu a tantos duros contivizos ◊ su pitzinnu zuchet sa bússia a isticu de milli contipizos Sambenados e Provèrbios prb: chie at contivizu no dormit Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu diligence, soin, tâche Ingresu care, task, industry Ispagnolu celo, esmero, encargo Italianu diligènza, premura, operosità, incombènza Tedescu Fleiß, Eifer, Auftrag.

isbrígu , nm: isvirgu Definitzione capacidade, abbilesa de fàere cosa bene e impresse Sinònimos e contràrios disgàgiu, lestesa, spertesa Frases sos Sardos ant isvirgu fatendhe casu ◊ pintant chin isvirgu e incuru Tradutziones Frantzesu hâte, adresse Ingresu urgency, skill Ispagnolu destreza Italianu premura, destrézza Tedescu Zuvorkommenheit, Gewandheit.

remínu , nm: riminu Definitzione genia de ibertu, lestresa, coidau chi si ponet po fàere sa cosa, a bortas fintzes tropu Sinònimos e contràrios coidade, coidu, impenza, oloidura, pressi, tarea / furighedha Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu hâte, sollicitude, zèle Ingresu care, engagement Ispagnolu prisa, urgencia, cuidado Italianu premura, sollecitùdine, impégno Tedescu Eile, Raschheit, Eifer.