Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
uscràda , nf Definizione
su auscare, su abbruschiare (pruschetotu is porcos po sa tzudha)
Sinonimi e contrari
abbruschiadura,
sumuscradura,
usciamentu
Frasi
fachendhe s'uscrada de su porcu si che catzant sas ungras ancora budhias
Etimo
srd.
uscrédu , nm Sinonimi e contrari
ulciareu.
uspía , nf: ispia* Definizione
chie narat, iscóviat, su chi ischit a ccn. cunsiderau inimigu, chie traighet s'àteru ponendhosi a sa parte de s'inimigu, de chie dhi bolet male
Sinonimi e contrari
aporridore,
bugoni,
coni,
medianeri
Frasi
in locos nostros a dare una manu a sa zustíssia che ndhe secat una a s'amicu: a chie lu fachet lu mutimus "uspia"! ◊ a una parte fint pastores e bandhios: a s'àtera zustíssia e uspias, odiadas prus de sa zustíssia matessi.
uspidàle, uspidàli , nm: ispidale*,
ospedali Definizione
logu cuncordau de pòdere atèndhere e curare malàidos
Frasi
candu ses aintru de cussu scuémpiu de logu, in s'uspidali, t'intendis aici… ti paris prus malàdiu de su chi ses! ◊ seu intrada in s'uspidali e fata s'operatzioni!
uspilàre , vrb Definizione
lassare singiale, uspile, de calecuna cosa, lassare s'iscóviu, s'arrastu
Frasi
giai si biet chi ant uspilau in cue, cun totu cussos ossos chi ant lassau!
2.
su padente est uspilau de landhe (B.Fadda).
uspíle , nm Definizione
arrastu, tràvigu, su chi abbarrat o chi lassant de calecuna cosa e atrogat su chi fut
Sinonimi e contrari
arrasta,
iscóbiu
Frasi
ant lassau uspile de su bestiàmine furau ◊ in sa crica de su bestiàmine ant agatau s'uspile (B.Fadda).
ússi! , iscl Definizione
boghe chi si betat a pudhas e pigiones po che dhos fàere fuire
Sinonimi e contrari
isciú!
Etimo
srd.
ussiàre , vrb Definizione
giagarare, fàere fuire, bogare a fora
Sinonimi e contrari
agegherai,
isciuliai,
salargiare
Frasi
a sa ganosa fera inchietu zúbilo e ussiàndhela de mala manera dae supra de mene che l'iscúbilo (A.G.Solinas)◊ sa musca l'ussiabat chin sa manu ma no si la podiat catzare e li bolabat de unu càvanu a s'àteru
Etimo
srd.
ussichédhu , nm: ossichedhu Definizione
min. de ossu, ossu piticu.