A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

tzapadòre, tzapadòri , nm Definizione chie tzapat, chie treballat sa terra a marrone Sinonimi e contrari marradore, marronadore, marronaju Frasi fit unu tzapadore chi campaiat dae sa zoronada anzena Terminologia scientifica prf.

tzapadorínu , agt Definizione de tzapadore / a sa tzapadorina = che a sos tzapadores, fatu a sa grussera 2. no as chérfidu botinas de scevrò ca nachi fint a sa tzapadorina (A.Spano) Etimo srd.

tzapàdu , pps, agt Definizione de tzapare; chi est trebballau a marrone Sinonimi e contrari marrau, pastinatu Cognomi e Proverbi smb: Zappadu.

tzapadúra , nf Definizione su tzapare, su trebballare a tzapu, a marrone Sinonimi e contrari marradura, marrognu Etimo srd.

tzapàju , agt, nm Definizione pigione mannu chi papat petza: in cobertantza, chi o chie faet manígiu po pinnigare (aciapare) o furare totu Sinonimi e contrari arrapiante, scabeciadori Etimo srd.

tzaparànu , nm Sinonimi e contrari pandheredha, podhiale, tzocatzoca Terminologia scientifica rba.

tzaparànu 1 tzafanàu

tzapàre , vrb Definizione trebballare sa terra a tzapu, a marrone Sinonimi e contrari illeonare, marrai, marrinzedhare Etimo itl. zappare.

tzapàre 1 , vrb: aciapai* Definizione agatare cosa comente podet capitare o fintzes cricandho apostadamente, fintzes cassare Sinonimi e contrari acatare, aciocai, cassai, furai, segudare, tènnere / abbrancai, acafai, afarrancae, aferrai, aggafai, aggarrai, agguantai, collire Frasi nos semus tzapaos chin d-una gama manna ◊ tzapadu mi dh'as su chi no narat fàulas!…◊ as sizidu cussa veridade ma chene la tzapare 2. ebbenemindhe ca ndhe cullies de bellu dinare si ndhe tzapaes meda e la bendhies, sa cosa! 3. s'àbbile falat a tzapare carchi pudha o carchi anzone Traduzioni Francese surprendre Inglese to find, to catch Spagnolo encontrar, sorprender Italiano trovare, sorprèndere Tedesco finden, ertappen.

tzaparíglia , nf Definizione tebbacu po fàere isturridare.

tzaparólu , nm Sinonimi e contrari tzapadore Etimo srd.

tzapifàtu, tzapinfàtu , nm Definizione tzapu in fatu, aifatu, trebballu (e chie dhu faet puru) po istrecare a marrone is leas de sa terra arada Sinonimi e contrari marrinfatu, pichifatu Etimo srd.

tzapíta tzampíta

tzapitadòra , nf Definizione fémina chi andhat a tzapitare, a marrare; genia de tragu de ferru, tirau a màchina o a boes, totu a punciones asuta, chi si passat po mòvere sa terra in is laores candho funt ancora piticos a erba Sinonimi e contrari tragu 1 Frasi sas tzapitadoras istant oras e oras gruciadas iservendhe su laore Etimo srd. Traduzioni Francese bineuse Inglese weeder Spagnolo escardadora, escardadora, binadora Italiano sarchiatrice Tedesco Hackerin, Hackmaschine.

tzapitadòre tzampitadòre

tzapitadúra , nf: tzapitatura Definizione su tzapitare Sinonimi e contrari marríngiu, marradura, tzapitonzu / cdh. tzapitatura Etimo srd. Traduzioni Francese sarclage Inglese weeding Spagnolo escardadura Italiano sarchiatura Tedesco Auflockern.

tzapitàre tzampitàre

tzapitatúra tzapitadúra

tzapitèra , nf Definizione su trebballu de tzapitare, su marrare is laores, e fintzes su tempus o sumana chi si faet Sinonimi e contrari marradura, marríngiu, tzapitonzu Etimo srd.

tzapitónzu , nm: tzapitunzu Definizione unu de is trebballos chi si faent a is laores (o àtera cosa prantada) po mòvere sa terra e dh'acostire a is fundhos, po dhos fàere crèschere límpios de erba Sinonimi e contrari marradura, marríngiu, tzapitera / cdh. tzapitugnu Frasi tzapitonzu a una, a duas bias Etimo srd. Traduzioni Francese sarclage Inglese weeding Spagnolo escardadura, cava Italiano zappettatura, sarchiatura Tedesco Hacken.