Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

incubàe, incubài, incubàre , vrb: incupai, incupare Definition pònnere su mustu in su cubone a budhire, pònnere su binu in sa carrada (cuba); ufrare, essire ufrau che una cuba de s'arrennegu, de su fele (nau de animales mannos – boes, bacas – fintzes mòrrere de ufradura po àere papau erba isciusta in beranu) Synonyms e antonyms incubonare / acubare, afenare, inchibberare, ufiare | ctr. iscubonare, scupai Idioms csn: incubare calore = collire caentu meda, imbudhighinare e tratènnere su calore; incubare una maladia = collire intzimia de maladia, finas a candho sa maladia no si paret bene Sentences su bingiateri at binnennau e incupau su mustu 2. gasi, incubendhe fora de sentidu, si únfiat tantu, si únfiat, mischina, chi ruet morta crebada in fiancu (Limbaresu)◊ si li sunt incubadas sas bacas e ndhe li at mortu puru 3. no ghetu mexina a su mustu incubau, su fatu e cracau po no guastai (F.Pischedda) Etymon srd. Translations French entonner English to barrel Spanish encubar Italian imbottare German in Fässer füllen.

indepidàdu , pps, agt: inghepidau Definition de indepidare; chi tenet dépidos, chi est càrrigu de dépidos / èssere inghepidau che a s'ànima de Giudas = ànimi niedhu, pecadore chi no si pentit 2. mi tia èssere fatu unu milordo, ricu de prata e de oro: curpa issoro so coltzu indepidadu ◊ cussu est indepidadu finas a codhos! Translations French endetté English indebted Spanish endeudado Italian indebitato German in Schulden gestürzt sein.

ingorropàre , vrb Definition betare in calecunu gorropu Synonyms e antonyms impelciare, incalancare, ingarghilare Etymon srd. Translations French jeter dans un gouffre English to sinkhole Spanish echar en un barranco Italian infoibare German in eine Doline werfen.

ingribbiài , vrb Definition pònnere in gríbbia, in presone Synonyms e antonyms imprasonai, ingalerare, ingiabbulare / incabbiai / incassidhare 2. coru ingribbiau chi sufris, poita no dh'acabbas, tui puru, e mi lassas drommí?! (E.Collu) Etymon itl. Translations French encager English to cage Spanish enjaular Italian ingabbiare German in einen Käfig sperren.

inlitzài , vrb Definition pònnere o intrare s'ordiu in is litzas Translations French faire passer à travers les lisses (le fil) English to heddle Spanish enlizar Italian allicciare German einziehen (die Kettenfäden in die Litzen).

innaigainnàiga , avb Definition andhare a s'innàiga innàiga = andai cerri cerri, andhare iscúlia iscúlia, sedatzandho is nàdigas, coment'e ballandho is nàdigas, a su tàmbula tàmbula, istòntona istòntona Synonyms e antonyms isculisiscúlisi Etymon srd. Translations French qui se dandine English walking with a wiggle Spanish sacudir Italian sculettante German sich in den Hüften wiegend.

insacài, insacàre , vrb: isciacare, issacare Definition pònnere cosa in sacos; pònnere sa cosa a issacu, a càtigu, a istibbidura po ndhe fàere càbere de prus in s'istrégiu; in cobertantza, abbudhare, púnghere (a lepa, a puntorzu)/ i. feli = pigare arrennegu, tzacu Synonyms e antonyms assacai / abbaticare, istibbire / istichire, pònnere, tzacare Sentences amus issacadu s'olia pro la zúghere a maghinare ◊ su trigu netu in s'arzola s'issacat pro che lu giúghere a bidha ◊ no as àteru impreu, petzi issachendhe néula!… 2. nche lu cheriant issacare in prejone Etymon srd. Translations French ensacher English to sack Spanish ensacar Italian insaccare German in Säcke füllen.

íntro , avb, prep: intru, ínturu Definition in sa parte de mesu de una cosa o de unu logu (ma si narat fintzes de tempus): candho est prep. arrechedit un'àtera prep. simple puru Synonyms e antonyms aintru, inintro / in / prasoni | ctr. fora Idioms csn: intro meu, de a nois, de issu (e, si est craru de ite si faedhat, si narat fintzas solu "intro", nadu siat de logu o de pessone o àteru)= intro de a mie, intro nostru, intro sou; logu: intro de domo (e, si est craru de ite si faedhat, si narat fintzas solu "intro"), intro de letu, intro de àrbure, intro sa bidha (introidha), intro de montes; tempus: intro de note, intro de die, intro de zerru, intro de annu, intro de chida, intro de cras; intro 'e tempus = intro de unu tempus cussideradu coment'e una sumana; in dae intros de… = a s'ala de intro de…; intro cun intro = intro ebbia, isceti a parti de aintru; passai, andai in intru in intru = totu intro, chentza essire a fora Sentences za ch'esso, za ch'esso dae galera: no mi apo a prudicare in intro! ◊ baediche a intro ca fora che at fritu! ◊ bae a intro e bogamindhe cudha cosa! ◊ comente at bidu a mie colendhe in carrela si ch'est intradu a intro ◊ sos poetas sa limba che la zughent intro, in ossos ◊ s'intendhent una fortza noa intro issoro 2. su fogu che pariat istutau ma fut intro de sos montes brusiandhe ◊ si ti tenet ti che ponet intro de su sacu! ◊ pares cudha colora puzonarza chi apo mortu a fuste intro de su nidu ◊ intro meu che zuto su lugore de mizas de istedhos de s'aera Etymon ltn. intro Translations French dedans, d'ici, dans English inside, within Spanish adentro Italian déntro, éntro German darinnen, in, innerhalb.

intúllu 1 , nm Definition su intullai / bufai a i. = tot'a unu corpu, chentza torrare àlidu, totu a una sulada, a bruncu Synonyms e antonyms ingúlliu, intullada, tirone Sentences a intullu e chen'e tassa dhis praghit a suciai! ◊ est bufendi a intullu de su butiglioni ◊ si ndi benit a domu a iscrucullai, po isciri, si acostat ischenceriosa a s'acajolu e bufat a intullu s'acuardenti ◊ at bufau una tassa de àcua in tres intullus Etymon srd. Translations French régalade (boire à la) English poured down one's throat Spanish beber a gollete Italian garganèlla German in den Mund gießen.

irmesàu , pps, agt Definition de irmesare; chi est o chi dh'ant torrau a sa metade Synonyms e antonyms ammesau, ilmesisciadu Translations French divisé en deux, coupé en deux, réduit de moitié English halved Spanish demediado Italian dimezzato German in zwei Hälften geteilt.

isculiàre , vrb Definition camminare faendho ballare is nàdigas, mòvere, iscutulare / andhare iscúlia iscúlia = andai cerri cerri, a s'innàiga innàiga, sedatendhe sas nàdigas Synonyms e antonyms inculiare, isprusciare Sentences est ponenne paja de passos pro che isculiare cussos mermos chene sàmbene (M.Dui) Etymon srd. Translations French se dandiner English to walk with a wiggle Spanish contonearse Italian sculettare German sich in den Hüften wiegen.

isordulàre , vrb Definition pònnere a tréulu una cosa giai bene posta, assentada Synonyms e antonyms isciasciai, iscordulare, iscunsertare, scuncodrai, suliertare, trauai | ctr. adaretzai, assantai, remonire 2. custa cosa est totu isordulada, nada goi, e no si cumprendhet! Translations French mettre sens dessus dessous English to upset Spanish trastornar Italian scombussolare German in Aufruhr versetzen.

ispendhulàre , vrb Definition èssere pendhe pendhe o orrúere segau a orrugos, nau de bestimentu iscorriau Translations French mettre un tissu en lambeaux English to hang in rags Spanish caer a jirones Italian sbrendolare German in Fetzen herabhängen, in Fetzen herunterhängen.

istizàre , vrb Definition bogare, segare o fàere calecuna cosa a tirighedhas fines, istacare is silibbas de sa conca de s'àgiu; fintzes arrasigare, istidhigare Synonyms e antonyms afitai 2. fit istizendhe su fundhu brujadu de su labiolu cun d-una moneda Etymon srd. Translations French réduire en tranches minces English to cut in slight slices Spanish cortar en tajadas finas Italian ridurre in fétte sottili German in Scheiben schneiden.

lah! , iscl Definition genia de foedhu chi si narat coment'e avertindho, ammeletzandho, o fintzes solu po fàere giare atentzione Synonyms e antonyms bih!, laba! labai!, mih! Sentences lah de ingolli cos'e papai, ca no iscieus a it'ora eus a torrai! ◊ lah ita bella cosa! ◊ ca no est gai, lah! ◊ lah, ca ses tontu, lah! ◊ lah sa chi s'est lassada basai po sa cóciula! ◊ lah ca t'iscudu! Translations French regarde!, attention! English look! Spanish ¡mira! Italian guarda! German nimm dich in acht!

mendigài , vrb: mindhigàre, mindigai, minnicare Definition pedire sa lemúsina, fàere su pedidore; torrare, o èssere, a míndhigu Synonyms e antonyms lemusinai, pedie, pedulianare, mischinzare / abasciai, amenguai, immenguare, miminare, torrae / arrunzinare | ctr. donai, giare / errichire Sentences a unu mindhigu no li mancat it'e mindhigare ◊ cussos no si abbarrant a mannos a minnicare pasturas e mànnicos dae palas de sos àteros 2. est mindigada sa sustàntzia chi lompit a is fròngias Translations French mendier, être en difficultés financières, vivre dans la gêne English to beg, to be in shortage Spanish mendigar, vivir en la estrechez Italian mendicare, èssere in ristrettézze German betteln, in beschränkten Verhältnissen leben, abgebrannt sein.

mischinzàre , vrb Definition èssere o istare in mischinzia, a mindhighiu, in su pagu a tropu, in su bisóngiu, àere bisóngiu / m. de… = àere bisonzu de… Synonyms e antonyms arrunzinare Etymon srd. Translations French avoir de la pénurie English to be in shortage Spanish vivir en la estrechez Italian avére penùria German mangeln, in beschränkten Verhältnissen leben, abgebrannt sein.

musicài , vrb: musicare Definition cumpònnere o iscríere sa música; andhare a cantare sa serenada a is bagadias, sonare a tzarachia po festas, cójuas e àteru 2. is giòvunus funt essius a musicai is piciocas Translations French mettre en musique English to set to music Spanish poner en música Italian musicare German in Musik setzen (um), vertonen.

obèschere , vrb: ovèschere Definition arrèschere in su gúturu, nau de sa cosa de papare chi no andhat a bia dereta e faet a tussire o chi s'ingurtit a trebballu / mi so obéschiu = m'est postu su mossu in bula, femu allupendimí Synonyms e antonyms abèschere, ammadèschere, arrancare, arrèghere, arrèschere, iscaussire / arròsciri Sentences si mi obeschet su pane de chiarju in s'obu de sa gorgobena (G.Delogu)◊ cudhu binu nche l'at ghetau a imboladura e azomai s'est obéschiu! 2. ma proite mi sichis a ingromorare, a obèschere solu a ti bíere acoconau, incolonconiu, barrosu? Translations French avaler de travers English to go the wrong way Spanish atragantarse Italian andare di travèrso (détto di cibo) German sich verschlucken, in die Falsche Kehle geraten.

odrinài , vrb: ordinai, ordinare Definition pònnere in assentu, bene, in órdine, in régula, a régula; giare órdines, cumandhos, cosas a fàere; dimandhare cosa a comporare, cosa chi mandhant de aterue / ordinare sas vinzas = marrai, tzapare sas binzas; ordinare sas ortalíscias = surcare sos ortos pro los prenare Synonyms e antonyms assantai / pertzetare 2. custas meighinas mi las at ordinadas su dutore 3. amus ordinadu robba a nos fàghere bestimenta Etymon ltn. ordinare Translations French mettre en ordre, prescrire English to order Spanish ordenar, mandar Italian ordinare, prescrìvere, richièdere German ordnen, in Ordnung bringen, befehlen, verschreiben, bestellen.