Abbreviations Legenda | Symbols Legend

acerbonài , vrb: cerbonai Definition pònnere su cerboni, s’arraiga, a bide o àteru, po dha mantènnere Synonyms e antonyms arradicare 2. issu tenit sa bíngia totu bèni acerbonada Scientific Terminology bng Etymon srd. Translations French échalasser la vigne English vines staking Spanish arrodrigar Italian méttere i palétti alle viti German pfählen.

aciopài , vrb Definition atzitzare is canes, su dhos mandhare a mossigare a ccn. Synonyms e antonyms alluscai, ateneae, atiare, auntzare, incidai, inciulai, insissiligai, intzullire, tzuntzullare, ubetzare | ctr. caciare Translations French pousser, exciter English to instigate Spanish azuzar Italian aizzare i cani German hetzen (auf, mit Akk.).

acorriàre , vrb Definition est su chi faet a is dentes su frutuàriu papau aghedu chentza èssere ancora bene cotu e druche; atrotigare, fàere coment'e corria, a corria; baliare ccn. cosa Synonyms e antonyms incurriatare / agguantai, babiai Sentences sa pruna crua mi at acorriadu sas dentes ◊ sa frúture cherva acórriat ◊ mi sento acorriare solu in bídere custa ua: no ndhe cherzo assazare!(P.Mossa) 2. no faghet a bos nàrrere peruna cosa: no acorriades nudha! Etymon srd. Translations French agacer English to set on edge Spanish dar dentera Italian allegare i dènti German sich zusammenziehen.

acorriatàre , vrb Definition fàere tzacurrare is dentes; fàere corriatzu Synonyms e antonyms arrodare, titiriscare, tzacarrai Etymon srd. Translations French grincer English to grind Spanish rechinar Italian digrignare i dènti German fletschen (animalis), mit den Zähnen knirschen (cristianus).

acucuài , vrb: acucurae, acucurai, acucurare, acucurari, acucurrare, acugurrai, acugurrare Definition prènnere un'istrégiu apitzu de is oros, a cúcuru (o a cucurru), ponendho prus de su chi cabet a oros; prènnere sa tita de late (nau de is animales féminas chi depent angiare) e fintzes acostire sa terra a ccn. cosa prantada, su si ammuntonare de sa gente chi acudit a unu logu; pònnere in cúcuru (nau de su giuale a is boes) Synonyms e antonyms acolumare, acucurrumedhare, afucurare / acuguciai / giúnghere / maltzire, marcitai | ctr. bocare, iscucurai, leai Sentences no cumprendu comenti apat pótziu acugurrai tanti dinai ◊ bi at logu chi sa mesura la faghent a oros, medindhe, e àteros ue l'acucurrant ◊ teniat dus canistedhus acucuraus de figu sicada 2. sas berbeghes sunt acucurrendhe ca lis cheret pagu pro anzare ◊ s'aera est acucurrendhe, acucurrendhe: s'imbucat a pròere, ndhe faghet de abba!… 3. at acucurau sa terra a sa patata ◊ totu sa genti de s'arruga si est acugurrada de is tzérrius chi apu ghetau! ◊ candu passant is isposus, sa genti, po dhus biri, at a èssi acugurrada me is ispuntonis ◊ poita ti acugurras a su petus miu? 4. mi leo su zuale e sos loros ca depo acucurrare sos boes ◊ sos basones, intantu, a custu puntu ognunu betat giuale a su giú sou e l'acucurrat a sa pedra, a triulare Etymon srd. Translations French combler English to overfill Spanish hacer rebosar Italian riempire óltre i bórdi German überfüllen.

addegàre , vrb: atecare, ategai Definition fàere sa tega, nau de unos cantu laores (fae, pisucre, pisu)/ fasoledhu ategau = a tega fata Etymon srd. Translations French nouer (bot.) English to set Spanish transformarse el ovario en fruto Italian allegare (fare i baccèlli) German ansetzen (Bot).

addelantài, addelantàre , vrb: addelentare, adelantai, adelantare, adelentare, atelentare Definition crèschere is benes, s'interessu, fàere àteru interessu Synonyms e antonyms assusai, errichire, mediare, mezorare 2. Nicolau cunfessore in isciéntzias addelantadu sos fideles amparade! Etymon spn. adelentar Translations French accroître ses biens English to encrease one’s possessions Spanish incrementar los bienes Italian incrementare i pròpri bèni, gli avéri German vermehren.

àe , nf: ave Definition is pigiones pentzaos e pigaos chentza distintziones e totus impare; dhu narant de ccn. pigione precisu, o fintzes de unu pigione ebbia bastat chi siat: candho acontesset custu si narat pl. puru; a logos, unu de is pigiones prus mannos, s'àbbile Synonyms e antonyms pigionia, pilloneri, pugione, ulturina / àbbila Idioms csn: pintare s'ae a bolu = èssiri grandu pintori diaderus de pintai is pillonis candu funti bolendi; lestru che ae in bolu = lestru meda, àbbile faghindhe faina Sentences no si moet de ae corogosta: pro paura s'isméntigat d'olare (L.Cubeddu)◊ si bolare coment'e ae podia, pro poder bènnere a cue su bolu pesare dia (A.G.Solinas)◊ sunt totu a una piae, che iscapados a s'ae ndh'essesint solovrados ◊ s'olia si l'est manighendhe s'ae ◊ s'ae famida est faghindhe dannu meda in binza 2. no píulat un'ae ◊ sas aes sulcant sas aeras ◊ sas aes puru, a trumas, ant boladu ◊ sas aves sunt cantandhe, bolendhe, faghindhe su nidu ◊ s'ischit chi sempre subra de sas ruinas sas aes mortorzeras faghent festa! ◊ pòneti alas de ave e bola artu! ◊ sas aves ant cambiadu boghe Etymon ltn. ave(m) Translations French faune ornithologique English birdlife Spanish las aves Italian avifàuna, i volàtili German Vögel.

aggallàre , vrb Definition fàere su gallu, is càgios, fàere sa pedhe a tretos tostada e grussa meda Synonyms e antonyms abbadhare, acorgiare, acorzolare Sentences sos pes fint abbituados a totu sos intopos, aggallèndhesi in su corzu, caminendhe chentza botes Etymon srd. Translations French rendre calleux English to make horny Spanish encallecer Italian incallire, fare i calli German verhärten.

allorichitàre , vrb: allorighitare, lorichitare Definition fàere o essire a lorighedhas, a tzirollos (cricos) pitichedhos, nau mescamente de is pilos Synonyms e antonyms anedhai, arrullai, eritzare, frisai, incincinnare, riciulare | ctr. istirare Etymon srd. Translations French friser English to form into curls Spanish ensortijar Italian arricciolare, fare i bóccoli German kräuseln.

altudhàre , vrb: artudhare, artzudhare, astudhare, atudhare Definition pònnere sa tzudha, fàere inteterare su pilu, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria; fintzes arrennegare Synonyms e antonyms aciuciudhae, altudhire, apilurtzie, arpilare, assunciudhai, aturtudhire, atzultzudhare, impilurtzai, impriutzai Sentences fit artudhadu a su fritu e a su fàmene 2. mamas chin fizos morzendhe de fàmine sunt cosas chi faghent altudhare ◊ un'aerita de ispreu mi artudhat sa carena (P.Fae)◊ si li fit atudhada sa carena pessandhe de pòdere favedhare gai a su frade (S.Spiggia)◊ mancari si artzudhet, isse, si dha faent abbassare sa coa! ◊ mi ndhe altudhat sa pedhe Etymon srd. Translations French faire dresser les cheveux sur la tête (herisser), frissonner de froid, frissonner d'horreur English to make s.o.'s hair stand on end, to shudder Spanish espeluznar, ponérsele los pelos de punta Italian far rizzare i capélli, rabbrividire German die Haare sträuben, schaudern.

arrullài , vrb: orrullai Definition anedhare is pilos Synonyms e antonyms allorichitare, anedhai, eritzare, frisai, incincinnare, riciulare Sentences is pilus de seda chi no ti apu arrullau furiant luxentis de isperas e no portalis serraus! (A.C.Serra) Etymon ctl. rullar Translations French friser English to curl Spanish rizar, ensortijar Italian arricciare i capélli German sich das Haar kräuseln.

bagnài, bagnàre , vrb: abbagnare, bangiai, bangiare, bannare 1, banzare Definition isciúndhere, betare o intrare a mesu de s'abba in s'erriu, in su mare; betare abba a sa cosa Synonyms e antonyms ifúndhere, insúndhere, isfúndhere | ctr. asciutai, frobbire Sentences bagnai su cuadhu, is bòis, unu vascellu ◊ daghi si solint banzare isparit de s'artrosi su dolore 2. onzi pedra de sàmbene est bangiada chi est s'Era de sos màrtires giamada ◊ conat su sudori e bàngiat s'istula Etymon itl. bagnare Translations French se baigner English to bathe Spanish bañar, mojar Italian fare i bagni German baden.

cadredhài , vrb: cadredhare, cardedhai, cardidhari, cradedhare Definition fàghere de ancas, mòvere is cambas iscudendho is peis a terra, prus che àteru po tostorrudéntzia o protesta o dolore; istare a su brínchida brínchida Synonyms e antonyms catrichidhare, ispeinchinare, istrumpidare, matanare, scadronai / iscradedhiare Sentences si ndhe pesat calchidendhe e andhat cadredha cadredha ◊ chi dhi ponit sabi, a sa ferida, su sannori gei cadredhat! ◊ dh'at aferrau a sa braba e dh'at fatu cadredhai: fiat acanta a s'imbrutai puru! ◊ su porcu fit male trobeidu e cadredhendhe s'est isortu ◊ is animalis arestis cadridhant si dhus aferras ◊ axiu tenit sa croxueta cardedhendi candu est cassara a soga a conca!… 2. candu su craboni est malu a tenni tocat a cardedhai cun su sulavogu ◊ chi is predis si podiant cojai, cussu no iat a cardedhai meda po agatai fémina Translations French se démener English to fidget Spanish agitar Italian agitarsi, dimenarsi con i pièdi per insofferènza di qlcs German sich hin und her bewegen.

cadredhaméntu , nm Definition su atripare is peis a terra comente faet chie no bolet abbarrare o no bolet calecuna cosa Synonyms e antonyms acuadhinadura, cadredhada, cadredhadura, cadredhu Etymon srd. Translations French remuement de pieds par souffrance English fidgeting Spanish forcejeo de los pies Italian dimenìo con i pièdi per insofferènza di qlcs German Schlenkern.

cadrédhu , nm, agt Definition su cadredhare, fintzes una genia de tostorrudéntzia, de murrúngiu Synonyms e antonyms cadredhada, cadredhadura, cadredhamentu 2. lassàdemi su cadredhu, no est comente nades bois! 3. custa teraca fit cadredha Etymon srd. Translations French remuement des pieds par souffrance English fidgeting Spanish forcejeo de los pies Italian dimenìo con i pièdi per insofferènza di qlcs German Schlenkern.

chi , prn: ci 1 Definition prn. relativu in parte de calesiògiat númene mascu o fémina, singulare o plurale, sugetu o cumplementu (su sardu no narat "su/sa cale, is calis, sos/sas cales", si no cun valore de càusa: su cales); coment'e prn. relativu s'impreat meda cun funtzione de avb. de logu in su sensu de inue, aundi, de tempus in su sensu de candho e de àteros cumplementos (fintzes acumpangiau cun pron. pers. po su sensu precisu de su cmpl.); in campidanesu e mesania s'impreat meda cun valore de cng. si po pònnere una cunditzione (e fintzes in prop. de ispédhiu); faet un'avb. in d-unas cantu maneras de nàrrere po inditare un'atzione chi sighit: èssere o istare + bvrb. sing. 2ˆ p. impr + chi ti… + bvrb (1ˆ p. sing. ind. pres.) = èssere o istare a su + bvrb 2ˆ p. impr. + matessi bvrb 2ˆ p. impr.; su/sa + nm. chi est su/sa + matessi nm… = fintzas su/sa… (s'impreat fintzes cun avb: oe chi est oe… = fintzes oe, ancora como) Synonyms e antonyms ue, candho / si Sentences dàemi sa cosa chi zughes in manu ◊ càstia a su trabballu chi ses fendi! ◊ custu est su contu chi praxit a tui ◊ bi ndhe at chi trampistant negusciendhe runza ◊ nàrami totu sas cosas chi cheres ◊ a carrela acudiat pisedhos chi teniant àteras cosas de contare ◊ sa Sardínnia tenit risorsas chi point èssi postas a fundamentu de indústrias noas ◊ apo arriciu is novas ci mi as mannau ◊ custa no est màchina chi potas cúrrere meda!◊ su ci apo fatu est istàpia una cosa ci est pràcia a totus (C.Argiolas) 2. sa domo chi isto l'apo comporada ◊ bi aiat unu palatu chi bi fint sas fadas ◊ sa die chi ant fatu a tie no ant fatu àtera cosa si no gravèglios e rosas ◊ fut s'annu chi at niau meda ◊ a candho como chi no at mes'annu apedhat, ite at a èssere a mannu, custu catedhu! ◊ sa dí chi furia gioghendu a mammacua apu agatau custu ◊ in s'annu chi non isciu ci funta duus fradis, unu arricu e s'àteru pòbiru ◊ sa poesia est unu frutu chi li cunfaghet su tempus asciutu (Màsala)◊ aiant postu a béndhere una siendha chi su mere fuit mortu ◊ at tzerriau unu cassadori chi dhi teniat cunfiantza meda (E.Musio) 3. un'amigu bonu no dhu agatas mancu a perda furriada, chi dhu circas in s'ora de s'abbisúngiu ◊ su meri miu, ci tèngiu fàmini, mi donat pastura ◊ chi boles chi mi chelle, chelladi innanti tue! ◊ como, ci morzo, mi morzo cuntentu ◊ oe nemos andhat a carrixae: bieus ci su mere si decidit a nosi pagae comente si depet! ◊ filla mia, chi si lassasta intrai finas a candu passat s'àcua! 4. fúrria chi ti fúrrio, e ite no ant imbentadu?! ◊ fint tira chi ti tiro fintzas chi che l'ant segadu ◊ est totaganta die pista chi ti pisto, cun cudhu martedhu! ◊ fit chirca chi ti chirco, fintzas chi l'at àpidu ◊ primu fiast sempri "papa chi est papa" e immoi no mi ndi bolis donai?! 5. teniat unu difetu chi no papàt atra cosa si no pasta reali 6. sa fera chi est sa fera candho ofendhet lu fachet pro si difèndhere (G.Piga) Etymon ltn. qui Translations French que, qui English what, which Spanish que Italian che, il quale, la quale, i quali, le quali German der, die, das, welcher, welche, welches.

coilàrza, coilàtza , nf, nm: cubilarja, cuilàglia, cuilàrgia, cuilarza, cuilarzu, cuilarxa, cuilarxu, cuilatza, cuilaxa, curiatza Definition tretu, logu inue totu a fúrriu si dhue faet o ant fatu acorru po bestiàmene, passiale, cuile, e fintzes sa mindha ue si ponet su cuile; logu alladamingiau, grassu ca dhue fut su cuile; coilarza est fintzes sa tana de su lèpere / fàghere cuilarza = pònnere bestiàmene a pàschere, a crocare, po ingrassare sa terra Synonyms e antonyms coibi, pastoritzale Sentences cue est logu de pastoriu e de cuilarzos ◊ nche colaiat su tempus pulindhe sa cubilarja ◊ no t'ispundas atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! ◊ eus fatu s'abbisita de is cuilarxus de sa cussòrgia Scientific Terminology pst Etymon srd. Translations French terrain où il y a des enceintes pour les animaux English corral Spanish terreno donde hay apriscos Italian terréno dóve insistono i recinti per il bestiame German Viehpferch.

contrasinnàre , vrb Definition cambiare is sinnos (mescamente de is animales po dhos cunfúndhere, si funt furaos) Translations French modifier la marque du bétail pour tromper English to falsify the signs Spanish cambiar la marca de las reses Italian falsare i ségni German die Zeichen entstellen.

córvina , nf Definition is crobos Synonyms e antonyms corvia Etymon srd. Translations French les corbeaux English ravens Spanish los cuervos Italian i corvi German Raben.

«« Search again