abbatàre , vrb Definition murigare a forte una cosa (modhe); torrare àlidu a pelea, coment'e chie portat assúpidu / pane abbatadu = pane frissu cun late e oos; ovu abbatatu = ispírit'e ou Synonyms e antonyms batulare, iscumbàtere, moricare / assolocare, assoropare, isalidare Sentences abbatare un'ou, sa majonesa 2. su cane est abbatandhe, istracu Translations French fouetter English to whip Spanish batir, licuar Italian frullare German quirlen, mixen.

aciòta , nf: atzota, ciota, tzota Definition tira longa de corria fata po iscúdere; a logos, atzota est fintzes su chirrione chi essit in s'ispiga de su moriscu Synonyms e antonyms aciotu, gigota, làtigu, passillu, tziraónia Sentences cussos meritaiant de èssere ammodhigados cun atzota, fàmine e trotza (Ptz.Mura) Scientific Terminology ans Etymon spn. azote Translations French fouet English whip Spanish azote Italian frusta, flagèllo German Peitsche.

aciotài , vrb: aciotare, atzotare Definition pigare a cropos de aciota, iscúdere, atripare cun s'aciota, pigare a cropos; su pps. fintzes cun significau de furbu, iscofau / aciotau siast! = genia de frastimu po afuta, arrennegu, o fintzes po prexu Synonyms e antonyms aciotarai, afrustai, irbrunchiare, iscuitzare, passillai Sentences Pilatu iat fatu aciotai a Gesús ◊ atzotadu cheria deo puru su mi èssere a pes suos atrividu! ◊ su bentu est aciotandho su mare ◊ annos e séculos custa Terra atzotada est chirchendhe libbertade (G.Elies) 2. aciotaredhu, tui, ca brintas chentza de pagai! ◊ aciotau tui: pentziast ca ispetiat totu a tui e invècias nu est aici! ◊ aciotau siast e piciochedhu… nci dh’at fata sentz’e torrai súidu nudha!◊ ancu ti bia aciotau!… de ubi dimóniu ndi as bogau cussa bestimenta?! Etymon spn. Translations French cravacher English to whip Spanish azotar Italian scudisciare German peitschen.

afuetài , vrb: fuetare Definition iscúdere, pigare a cropos de foete; nau in cobertantza, tratare male, fintzes pigare a foedhos malos Synonyms e antonyms fertzire, irfoetare 2. pòberus Cristus, afuetaus, istrisonaus, cravillaus de tírria e prepoténtzia! ◊ est isciancada, tzumburuda, bisoga e sentza dentis, ma afuetat cun sa língua a totus ◊ est genti afuetada de s'abbisóngiu Etymon srd. Translations French cravacher English to whip Spanish azotar Italian scudisciare German peitschen.

làticu , nm: làtigu Definition genia de nérbiu fatu po iscúdere, po atzitzare su cuadhu Synonyms e antonyms aciota, passillu, tziraónia Sentences mi che cravant s'isprone fin'a renes, mi súlciant cun su làtigu su colzu Scientific Terminology ans Etymon spn. làtigo Translations French cravache English whip Spanish fusta Italian frustino German Reitpeitsche.

passillài , vrb Definition pigare a cropos, atripare a passillu Synonyms e antonyms aciotai, aciotarai, afrustai, irbrunchiare Sentences bai a passillai… chi ti passillit s'arràbbiu! ◊ anchi dhu passillit sa giustítzia! Etymon srd. Translations French fouetter English to whip Spanish fustigar, azotar Italian frustare German peitschen.

passíllu , nm Synonyms e antonyms aciota, làtigu, tziraónia Etymon srd. Translations French fouet English whip Spanish látigo, azote Italian frusta German Peitsche.

tziraónia , nf: girónia, sirónia, tzirogna, tzirónia, zirógnia Definition tira longa de corria, po iscúdere, fata de córgiu de pegus de bulu, intéssia Synonyms e antonyms aciota, làtigu, nébriu, passillu Etymon srd. Translations French fouet English whip Spanish látigo Italian staffile, frustino German Peitsche.

«« Search again