aciotài , vrb: aciotare, atzotare Definition pigare a cropos de aciota, iscúdere, atripare cun s'aciota, pigare a cropos; su pps. fintzes cun significau de furbu, iscofau / aciotau siast! = genia de frastimu po afuta, arrennegu, o fintzes po prexu Synonyms e antonyms aciotarai, afrustai, irbrunchiare, iscuitzare, passillai Sentences Pilatu iat fatu aciotai a Gesús ◊ atzotadu cheria deo puru su mi èssere a pes suos atrividu! ◊ su bentu est aciotandho su mare ◊ annos e séculos custa Terra atzotada est chirchendhe libbertade (G.Elies) 2. aciotaredhu, tui, ca brintas chentza de pagai! ◊ aciotau tui: pentziast ca ispetiat totu a tui e invècias nu est aici! ◊ aciotau siast e piciochedhu… nci dh’at fata sentz’e torrai súidu nudha!◊ ancu ti bia aciotau!… de ubi dimóniu ndi as bogau cussa bestimenta?! Etymon spn. Translations French cravacher English to whip Spanish azotar Italian scudisciare German peitschen.

aciotarài , vrb Synonyms e antonyms aciotai, afrustai, irbrunchiare, passillai Etymon srd. Translations French fouetter English to lash Spanish azotar Italian frustare German peitschen.

afrustài , vrb: frustai* Definition aciotare peri is orrugas púbblicas is malafatores Synonyms e antonyms aciotai, aciotarai, afrustatzare, irbrunchiare, passillai Translations French fouetter English to lash Spanish azotar Italian frustare German peitschen.

afuetài , vrb: fuetare Definition iscúdere, pigare a cropos de foete; nau in cobertantza, tratare male, fintzes pigare a foedhos malos Synonyms e antonyms fertzire, irfoetare 2. pòberus Cristus, afuetaus, istrisonaus, cravillaus de tírria e prepoténtzia! ◊ est isciancada, tzumburuda, bisoga e sentza dentis, ma afuetat cun sa língua a totus ◊ est genti afuetada de s'abbisóngiu Etymon srd. Translations French cravacher English to whip Spanish azotar Italian scudisciare German peitschen.

fertzíre , vrb Definition atripare, iscúdere a fertza Synonyms e antonyms afuetai, irfoetare, prammetai, trillai Sentences fertzi su cadhu! Etymon srd. Translations French fouetter English to lash Spanish azotar Italian sferzare German peitschen.

innerbiàre, innerjàre , vrb: innerviare, irnerbiare, isnerviare Definition acropare, iscúdere cun nérbiu; fintzes istirare a tropu, segare unu nérbiu / i. unu boe = isarchilare Synonyms e antonyms aciotai, aciotarai, afrustai, irbrunchiare, passillai Sentences apo innerjadu sa lampizada de sa prepoténtzia a s'iscórria de s'issocadore 2. leendhe sa pedhitza peri sos oros, s'isterret creschendhe su tironzu fintzas a l'isnerviare a manera chi no aviscet a arrodulare Etymon srd. Translations French battre avec un nerf de bœuf English to flog Spanish azotar Italian nerbare German auspeitschen.

irfoetàre , vrb: isboetare, isfoetare, isfuetare, sfuetai Definition iscúdere, atripare a foete; nau de su bentu, passare a súrbios, forte meda, coment'e cropu de foete Synonyms e antonyms afuetai, fertzire, fuetare, iscorriai 1, prammetai, trillai Sentences at isboetadu s'ebba e su carrotzinu s'est móidu furiosu 2. tota sa note su bentu ierrile at isboetadu sas carrelas e sos gúturos ◊ Gesummaria cantu iscurigore, ite note niedha e tempestosa: úrulat e pianghet dogni cosa isfuetada da' tantu rigore! Etymon srd. Translations French fouetter English to lash Spanish azotar Italian sferzare German peitschen.

passillài , vrb Definition pigare a cropos, atripare a passillu Synonyms e antonyms aciotai, aciotarai, afrustai, irbrunchiare Sentences bai a passillai… chi ti passillit s'arràbbiu! ◊ anchi dhu passillit sa giustítzia! Etymon srd. Translations French fouetter English to whip Spanish fustigar, azotar Italian frustare German peitschen.

«« Search again