Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbujàre , vrb rfl Definition fàere iscurosu, nau prus che àteru de sa bisura de chie s'intristat Synonyms e antonyms abbutzare, annapai, annozare, imbujare Sentences si abbujat s'orizonte, lampos e tronos fúlminat s'aera ◊ si est abbujadu in cara ca si fiat acatau chi su paperi fiat fatu cun ingannu Etymon itl. abbuiare Translations French s'assombrir, obscurcir, offusquer English to dim Spanish ensombrecerse Italian offuscare, rabbuiarsi German verdüstern, sich verdüstern.

annebidàe, annebidài , vrb: annepidare, nebidai Definition guastare sa cosa a népide; pònnere o calare népide o cosa coment'e népide chi impedit de bíere, de cumprèndhere Synonyms e antonyms anneulare, boerare 2. dhi at annebidau is ogus, is pentzamentus ◊ custu pruinedhu annapat e annébidat totu ◊ de mentes annepidadas in su cilleri ndhe dhue at medas ◊ sa bia si annebidàt de pruini Etymon srd. Translations French embrumer, brouiller, assombrir English to fog, to dim, to darken Spanish nublar, aneblar, ofuscar Italian annebbiare, offuscare German umnebeln, verdunkeln.

anneulàre , vrb: neulare Definition calare o pònnere sa népide ammontandho su logu; tocare, immalaidare a népide, nau de cosas prantadas; pigare o annapare su cumprendhóniu, sa mente Synonyms e antonyms abboerai / achichinare, afurconare, annebidae Sentences innoghe su logu no si annéulat e s'umididade dat pagu infestu 2. custu tempus chi est faghindhe mi at anneuladu totu su basolu 3. cussas tassas de cosa mi leant su sentitu e mi annéulant sos ammentos Etymon srd. Translations French embrumer English to dim, to affect by smut Spanish anieblarse, coger el añublo, ofuscar Italian annebbiare, ingolpare German umnebeln, vom Steinbrand befallen werden.

fumatzósu , agt Definition nau prus che àteru de su tempus, chi dhue at nepidedha, fumatzu, in s'ària Synonyms e antonyms iscuricosu, nebidosu, neulosu Sentences est unu mengianu fumatzosu Scientific Terminology tpm Etymon srd. Translations French brumeux, gris English foggy, dim Spanish neblinoso, brumoso Italian nebbióso, fósco German neblig.

imbelàre , vrb: invelare Definition pònnere velu o impannu in ogos: nau in cobertantza, no atuire bene, coment’e pigare sa conca cun calecunu sentidu forte / i. a ccn. o calecuna cosa che peta púdida = arròsciri che petza pudéscia Synonyms e antonyms abbelare, afuscai, annapai, impannare, inchelare, infuscai, intelai / abbaradhare, abbelare, inamorai, indeosare Sentences sas làcrimas li ant imbeladu sos ocros ◊ zuchiat sos ocros imbelaos, chene luche ◊ sos aranzolos ballant in pipiristas imbelàndhemi sas pupias chin tadharanos ◊ l'at inveladu e non vidiat nudha 2. sa carre ch'intendhiat in petus, su sinu nudu in foras de sa camisa isbardelliada, l'at imbeladu (L.Pusceddu) Etymon srd. Translations French voiler, brouiller, offusquer English to veil, to dim Spanish velar, ofuscar Italian velare, offuscare German verschleiern.

inchelàre , vrb Definition coment'e pònnere in is ogos una napa (chelu de arangiolu) chi no lassat bíere crara sa cosa / i. sa vista = menguai, abbasciai sa vista Synonyms e antonyms afuscai, annapai, chelare, imbelare, impannare, infuscai, intelai Sentences avivat sas pupias incheladas ◊ su Sole no si est incheladu in ojos tuos ◊ inchelant notes de pascionu e albeschint dies de trementu ◊ gighet sos ojos inchelados ◊ sas làmbrigas li inchelant sos ogros Etymon srd. Translations French voiler, brouiller, offusquer English to veil, to dim Spanish ofuscar, velar Italian velare, offuscare German verhüllen.

intelài , vrb: intelare Definition si narat de is ogos chi si faent coment'e annapaos, prus che àteru po debbilesa o mancamentu de fortzas Synonyms e antonyms afuscai, annapai, imbelare, impannare, inchelare, infuscai Etymon spn. Translations French brouiller, altérer la vue English to dim Spanish entelar Italian offuscare German verdunkeln.

iscuricósu , agt: iscurigosu, iscuriosu, iscurosu, scuriosu Definition nau de logu, chi dhue at paga lughe; nau de colore, cotu meda, càrrigu Synonyms e antonyms abbruntzulau, bujosu, cruculiosu, fuscu, múrinu, nebidosu | ctr. giaru, lucorosu, lugosu, lumenosu Sentences candho no bi est su sole, che a denote, su logu est iscurigosu ◊ sa die si fateit iscuricosa, annuada ◊ su celu iscuriosu est totu istedhus ◊ s’intrata de sa domo fit iscurosa chi ghetaiat pore a bi pònnere pede Etymon srd. Translations French sombre, ténébreux English dark, dim Spanish obscuro, oscuro, sombrío Italian oscuro, fósco, tenebróso German dunkel, finster.

lampalúche, lampalúghe, lampalúgi, lampalúxi , nm: lampeluxi, lampiluche, lampoluche Definition sa fràmula chi faet su fogu (o fintzes àteru), chi segundhu de comente tenet faet prus o prus pagu lughe, a lampadas: si podet nàrrere fintzes in su sensu de lughe paga, filu de lughe, chi no lassat bíere bene, chi andhat e benit / avb. a l. = mandai lampaluxis, a lampizadas, a s'atzendhe e mori, itl. baluginare Synonyms e antonyms moristuda, pampaluge, stampaluxi, tzampaluche Sentences su brigadieri fut carriau de medàllias e comenti caminàt faiant su lampaluxi ◊ a piciochedhus s'ispassiastis a fai su lampaluxi cun arrogus de isprigu ◊ si biriat su lampeluxi de is bombas 2. a lampaluxi su mengianu femus arribbaus giai a Déximu ◊ si bidiat su focu a lampaluche ◊ cuss'ómini bidiat a lampaluxi e si est postu a passai is binàrius Etymon srd. Translations French lueur English flash (ing), dim light Spanish centelleo Italian lampeggiaménto, baglióre, barlume German Funkeln.

luchibàrja , nf Definition una luche chi no est ínnida o bella crara, bàscia, chi no lassat bíere bene Translations French pénombre English dim light Spanish penumbra Italian penómbra German Halbschatten.

murinàtu, murinàtzu , agt Definition de colore múrinu, iscurosu Synonyms e antonyms bujosu, cruculiosu, múrinu | ctr. giaru, lugosu Sentences sa murinata nue de traschia una ufulada de bentu che l'at zuta Scientific Terminology clr Etymon srd. Translations French sombre, ténébreux, gris English dim Spanish obscuro, fosco Italian fósco German dunkel.

tontòne, tontòni , agt, nm Definition nau de ccn., chi est de pagu cumprendhóniu, pagu abbistu, chi si lassat cullonare: si narat fintzes in cunfiantza a ccn. tanti po fàere pagu aprétziu de su chi narat o chi faet (ma nau fintzes po no giare tropu importu a cosas de pagu contu) Synonyms e antonyms bambóchinu, fabbiocu, innóchidu, listrone, tontarrone / machisóngiu | ctr. abbistu, intelizente Sentences tontoni, chi no dh'íasta pigau su fítziu de fumai!…◊ tontoni, aici naraus a is piciochedhus po ndi dhus iscrei de bolli benni a Castedhu! ◊ tontonis, medas pillochedhus si faint aciapai in su lobu bichendu! ◊ si fist istadu sàbiu no l'aias tratadu de tontone! Etymon srd. Translations French bête, sot, fade English dim, dolt Spanish tontón Italian scioccherèllo German dümmlich.