Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

ammunzàdu , pps, agt Definition de ammunzare; immarriu a tropu, chi at leau tropu múngia Synonyms e antonyms istasidu 2. fuit totu sueradu, ammunzadu, istracu Translations French en mauvais état, mal en point English mistreated Spanish agotado Italian strapazzato German mißhandelt.

arropapanéri , nm Definition nau a befa, dutore malu, improdheri Etymon srd. Translations French mauvais médecin English bad doctor Spanish medicucho Italian medicónzolo German schlechter Arzt.

atrasétu , nm: trasetu Synonyms e antonyms matratamentu Translations French mauvais traitements English maltreatment Spanish mortificación Italian mortificazióne, maltrattaménto German Beschämung, Mißhandlung.

bardàscia , nm Definition piciocu minore pagu de bonu, malu Synonyms e antonyms cdh. stedhàciu Translations French mauvais garçon English nasty boy Spanish niño travieso Italian ragazzàccio German Schlingel.

bàtu 2 , nm Definition cunditzione, calidade / batire a b. malu, a malu b. = a puntu malu, a tretu malu, de istare male meda; si narat fintzas a bonu b. = bene Synonyms e antonyms achitade, puntu 1 Sentences a malu batu cun su coro ti apo lassadu trista e avilida ◊ die cun die, frades mios mi batint a batu malu ◊ semus a malu batu de su bisonzu! ◊ addaghi lu bido pedendhe sa limúsina mi batit a batu malu Etymon srd. Translations French mauvaise condition, état mauvais English bad health Spanish situación difícil Italian condizióne (brutta), stato (cattivo) German schlechter Zustand.

cadhàtzu , nm Definition cuadhu malu, metzanu Translations French mauvais cheval English bad horse Spanish gurrufero, resabio, sardesco Italian cavallàccio German Klepper.

còco , nm Definition genia de pedra niedha chi apicant a sa cadenita po maia Synonyms e antonyms pinnadedhu 1, sebeste 2. fit pranghenne chin donzi làcrima che coco, manna goi! Surnames and Proverbs smb: Cocco, Coco Etymon srd. Translations French petite bague qu'on porte sur soi, qui préserve du mauvais œil English jet ring against evil eye Spanish azabache Italian anellino di giavazzo cóntro il malòcchio German Gagatring gegen bösen Blick.

cumbéssu , agt, nm Definition chi est andhau male; cristianu trotu, chi no si cumportat a dovere Synonyms e antonyms doltu, malacónciu, malandhadu, malu, managu, serronudu, traessu | ctr. bonu, giustu Sentences cantadu za bos at su cucu in nae, ma si tirerat bentu a su revessu za torrades a mandhigare fae e a bos bestire su trastu cumbessu (G.Ruju)◊ so male cumbessu, totu dólimas a ossos 2. custu mundhu revessu, ereze, ascamilosu, at su coro pilosu pro èssere gai cumbessu? ◊ cussas cumbessas sont pipanne! ◊ proite l'ant fatu, cussos cumbessos a pònnere fogu? (N.Puggioni)◊ pro afrontare su cumbessu no bi cheret pungas, ma corazu e bolontade ◊ poita mi naras chi dèu seu poeta cumbessu?! ◊ cussu cumbessu mi at traitu! Etymon ltn. conversus Translations French en mauvais état English foolish, in bad condition Spanish gastado, quebrantado Italian malandato, stólto German heruntergekommen, töricht.

fradhócu, fradhóncu , agt: afradhocu, frodhocu, frodhoncu Definition chi istat male meda, chi est totu male andhau, male postu de bestimentu; nau de unu po su fàere, chi est un'istrossa, improdheri Synonyms e antonyms malacónciu, malecumbinau, malefraganau / ildeoltu, istramu Sentences tanti gei no fiat fradhocu: ammaladiau in s'istoja pariat mortu! ◊ gei ses frodhocu, totu prangi prangi cun su muciàciu fintzas a genugus! ◊ gei ses frodhoca, comenti ti ses bistia!…◊ fradhocu ses, oi puru, ca no cumprendis mancu anca ses!◊ za fui istadu frodhoncu si aia tentu cussu male puru!…◊ ge ant a èssi fradhocus is giovunedhus in guerra!… Translations French en mauvais ou en piteux état English battered Spanish malparado, maltrecho Italian malcóncio German zugerichtet, zerlumpt.

fraganàu , pps, agt Definition de fraganare; chi istat male meda, chi est a malu puntu Synonyms e antonyms afradhocu, malacónciu, traganau 2. in unu tempus male fraganau, pupughinau de runza, ite amus a messare?! ◊ fit iscurtu e totu male fraganau ◊ sunt ghiraos dae sa gherra totu male fraganaos, imbetzaos, nechidaos in totu Translations French en mauvais état English in bad shape Spanish malparado, maltrecho Italian malcóncio German zugerichtet.

ghelèa , nf Definition brulla mala, befa, giogu de martzocu; su burdellu chi si faet in logu de festa; genia de trumentu po ccn. cosa / a ghelea = in ziru Synonyms e antonyms befa, belea, bergugna, gherda 1, isfrorígiu / carralzu / matratamentu Sentences ant fatu sa ghelea de lu bèndhere a sa zustíssia, su bandhiu ◊ si, comente tzapadu ant sa manta, tzapadu aiant sa pessone mea, za mi l'aiant fata sa ghelea! (A.G.Solinas)◊ fit una ghelea chi li fint fachendhe pro illudratzare su lumen suo ◊ sas gheleas fràzicant su mundhu de malidade ◊ li apo cumbinau una ghelea chi si ndh'at a ammentare pro cantu durat! 3. Elias si l'intendhiat cun sa connada, ma custa ghelea no podiat istare sèmpere cubada Translations French plaisanterie de mauvais goût English bad joke Spanish broma pesada Italian brutto schérzo German schlechter Scherz.

ingéstu , nm: inzestru Definition genia de movimentu chi si faet prus che àteru cun sa manu, ma fintzes cun sa cara (mescamente cun is murros) po nàrrere o fàere a cumprèndhere calecuna cosa, o istrochendho, pigandho a befa; si narat fintzes de cosa cumenciada ma no acabbada, chi paret una cosa chi però ancora no est / pòniri o fai ingestus = istròchere; limba a ingestus = genia de limba totu fata a ingestus, manigiada po fuedhai cun is surdus Synonyms e antonyms míngula Sentences ca no ischiat sa limba naraiat totu a inzestros ◊ s'atori artista, istrocendu óminis e animalis e adatendu is ingestus, is fais e is boxis, rendit berideru su bisu, su pensamentu de chini iscrít ma no fait ◊ tenint ora fendi ingestus: a mimi no mi faint a timi! ◊ irrocos e inzestros vos vessint a un'isalenada Etymon srd. Translations French geste, grimace, mauvais geste English gesture (bad), grimace Spanish gesto, ademán, desgaire Italian gèsto, smòrfia, gestàccio German Geste, Grimasse.

intemperiàre , vrb Definition fàere tempus légiu; batire o fàere a influentza Synonyms e antonyms temperare 2. ma at intemperiau, ocannu!… Etymon srd. Translations French faire mauvais temps English to be bad weather Spanish hacer tiempo malo Italian far cattivo tèmpo German schlechtes Wetter sein.

ispinzaméntu , nm Definition su ispinzare; su pitzigare de ogu Synonyms e antonyms ispinzadura, oguliau 2. si creiat chi candho unu deviat cumintzare a allevare abe, pro àere bona sorte, unu casidhu lu deviat comporare, unu bi lu deviant regalare e unu lu deviat furare lassendhe una moneda ue bi fit su moju, pro no àere ispinzamentu o oju malu Etymon srd. Translations French mauvais œil English evil-eye Spanish aojamiento, aojadura Italian malòcchio German böser Blick.

majínzu , nm Definition cosa chi iat a tènnere sa capacidade de fàere s'impossíbbile…: genia de majarzadoria, de fatúgiu Etymon srd. Translations French conjurer le mauvais sort English superstitious practice Spanish conjuro Italian scaramanzìa German Beschwörung.

malacónciu , agt: malacontzu, malegontzu Definition chi est totu andhau male, béciu, tristu, chi istat male de salude, de carena, fintzes de àteru, nau de gente, de cosa Synonyms e antonyms istraganau, sderessau / afradhocu, isambesciadu, isvanendhadu, malancinidu, malecumbinau, malefraganau, malibigau | ctr. folte, nobu, sanu Sentences cantu murrunzu pro una cassiedha malegontza: si che l'aias frundhida!…◊ fit malegontzu in tota sa carena Translations French en mauvais état, en piteux état English battered Spanish maltrecho, malparado Italian malcóncio German zerrüttet.

malauràdu , agt Definition chi no portat bene, chi portat male Sentences cue su cadhu faghet s'apupada: umbra malaurada si b'illongat e batit malu proe Translations French de mauvais augure, malencontreux English fateful Spanish que trae mala suerte Italian malauguróso German unheilvoll.

malésicu, malésigu , agt Definition nau de unu, chi est prenu de malesa, de sentidos e de fàeres malos, ma fintzes chi est malu a cumbàtere comente podet èssere un'animale chi si crisat Synonyms e antonyms maléstigu, malimendhadu, malinnu, malu / ttrs. marésigu | ctr. bonu Sentences zuighes malésigos, ite ndh'ischint de su proite de anzenas peleas? ◊ su grodhe, malésigu, essit a rundha in su litu ◊ zente malésiga: s'unu tentat de si manigare su de s'àteru! ◊ fogos malésigos ant distrutu totu Etymon srd. Translations French méchant, mauvais English wicked Spanish malvado Italian malvàgio German böse, niederträchtig, schlimm.

malígnu , agt, nm: malínniu, malinnu, malíngiu, malinzu Definition chi o chie pentzat e faet male Synonyms e antonyms malésicu, malu | ctr. bonu Sentences o sarda zoventude, o sarda zente, Ichnusa sa terra ’e su nuraghe devet narrer: A fora su malignu e prepotente! ◊ bi at malinzos chi secuestrant sa zente ◊ po sa gente malíngia su mundhu est chene pache ◊ essidemiche dae nanti, zente maligna! Translations French mauvais, méchant English malicious (person) Spanish maligno Italian maligno German boshaft, Bösewicht, Schuft.

malintragnàdu, malintragnàtu, malintragnàu , agt, nm: malintrannadu, malintranniadu Definition chi o chie est malu, coment'e chi su male che dhu portet aintru de corpus, incarnau in is intragnas Synonyms e antonyms intragnadu, malincorporidu, malintragna, malintranniu, malu / ttrs. marintragnadu | ctr. bonu, oneltu Sentences tue no fis che grodhe dannarzu, malintrannadu cun s’intentu de fàghere male ◊ iscassu de carenale ma malintragnadu, de malíscia ndhe podiat bèndhere a àtere puru Etymon spn. malentrañado Translations French mauvais, méchant English spiteful Spanish maligno Italian maligno, malèvolo German übelwollend, boshaft, Bösewicht, Übelwollende,