Abbreviations Legenda | Symbols Legend

anníciu , agt, nm: annicru, annígiu, annígliu, anniglu, annigru, annigu, annirgu, anniu, annixu Definition porchedhu, vitellu, cuadhu, angione o àteru pegus de calecunu annu, passau s’annu Synonyms e antonyms annigrotu, annorinedhu, tentógliu Sentences s'anníciu est in sa giota, su crapitu est a brincos, in sa pinneta apedhat su catzedhu 2. sunt pulpuzos de peta de porcu anniju pesadu a mannalitinu Scientific Terminology anall Etymon ltn. annic(u)lus Translations French animal de la ferme agé de deux ans English one years old cattle Spanish añojo Italian annìcolo German einjähriges Tier.

casíle , nf Definition domo de sartu, su logu de ue unu est, inue istat; fintzes famíglia, is parentes / gheta casiles = betadomos, dannarzu mannu Synonyms e antonyms dommo, madau / aredeu, arrampile Sentences maridu meu de su coro, no ti che andhes ca mi che ghetas sa casile! 2. giuchiamus, furisteris, pirispone de casile e de muzere (L.Loi)◊ custu est pro tene e pro totu sa casile tua ◊ at picau un'ómine pro cadauna casile de totus sas tribbús Etymon ltn. casalis Translations French ferme English farmstead Spanish caserío Italian cascinale German Meierhof.

cugnàu , pps, agt, nm: cungiadu, cungiau, cunzadu, cunzatu, cunzau Definition de cugnare e var.; terrenu no meda mannu serrau a cresura o a muru / min. cunzaedhu, cunzatolu Synonyms e antonyms lacanadu, serradu, tancadu / cruju | ctr. abbeltu 3. tenet unu bellu cunzadu, totu serradu a muru ◊ custu cunzadu est totu àidos abbertos in campu, paret chi no tenet mere Translations French entouré, espace fermé English enclosed farm Spanish cercado Italian chiuso, podére recintato German geschlossen, eingefriedeter Gutshof.

fírmu , agt: frimmu, frimu Definition asseliau, chi no si movet (ma si narat fintzes in su sensu chi at acabbau de si mòvere, cun valore de pps. = frimmadu), chi est tostau; chi no est trebballandho, faendho (fintzes po maladia); chi no càmbiat idea, est seguru Synonyms e antonyms arressu, arrimadu, físciu / sidhadu 1, tostadu / frimmadu / malàdiu | ctr. módiu Idioms csn: terra firma = continente; firmu de conca (nadu de ccn.)= chi est sériu, sàbiu, chi tenet frimmesa, arrexonat; avb: a frimmu = bene, meda, forte, cun atentzione, a físciu, cun seguresa; corpare, betare, mossigare, muntènnere in frimmu = in cosa frimma, chi no si moet, a sa segura; muntènnere in frimmu = aguantai bèni firmu, a forti de no lassai mòviri sa cosa Sentences apedalu torra e no passat meda chi atóbiu una truma de cincu o ses, firmus e sétzius ◊ est arrumbau firmu, non si mofet prus ◊ po giogari si circat una preda lada poite ca depet abarrari firma in su pè ◊ a sa bénnida semus abbarrados tres dies frimmos in Tzivitavéchia 2. proite sezis frimmos como chi faghet a triballare? 3. in chelu bi est sa luna e frimmu si est su bentu in s'àlvure de s'arantzu (G.M.Cherchi)◊ si est frimmu atesu ◊ in logu de si che andhare, cussa zente s'est frimma ◊ candho l'apo bidu sa prima borta si mi est frimmu su coro (S.Saba) 4. si fint durmios a firmu, a sorrocru, e no si sunt abbizaos de nudha ◊ figuraisí s'ispantu cosa sua candu si acatàt ca is ogus si moviant e dhu castiànt a frimu a frimu ◊ su ferreri ponet su ferru in sa mossa pro lu segare in frimmu ◊ portat is titas firmas che tapu de tzucorera! ◊ beni a innoxi e secirí a firmu ca ti depu narri una cosa! ◊ teni sa menti firma ca mi as donau fuedhu! Etymon ltn. firmus Translations French immobile, ferme English steady Spanish parado, estable, sólido Italian férmo, stàbile, stàtico, sòlido German unbewiglich, fest.

friscàdu , pps, agt: frischiau Definition de friscare; frisciadu, chi est serrau a friscu, a crae Synonyms e antonyms frilciadu, serradu | ctr. abbeltu Idioms csn: terra friscada = tropu tosta, mala a triballare; aeras friscadas = chi no sunt postas in abba, chi no bi cheret pròere; mudu che càssia friscada = chi no iscóbiat nudha 2. s'apusentu est frisciadu a giae Translations French fermé à clef English locked Spanish cerrado con llave, atrancado Italian chiuso a chiave German verschlossen.

serràdu , pps, agt: serrau Definition de serrare; chi portat o dhi ant postu serru; nau de unu, chi est de pagos foedhos Synonyms e antonyms cugnau, lacanadu, tancadu | ctr. abbeltu 2. tancas serradas a muru fatas a s'aferra aferra… (M.Murenu)◊ si su logu est bene serradu su bestiàmine istat prus seguru ◊ bivit acorrau in d-una domu cun is murus artus a fúrriu, is fentanas serradas cun arreciadas de ferru ◊ su sàbudu is bancas funt serradas ◊ s'orcu tenera unu campu totu serrau a figumorisca 3. a nàrriri sa beridadi, cun nosu ses istétiu sempri serrau serrau Surnames and Proverbs smb: Serrau Translations French fermé English closed Spanish cerrado Italian chiuso German geschlossen.

tancàdu , pps, agt: tancatu, tancau Definition de tancare Synonyms e antonyms cugnau, lacanadu, serradu | ctr. abbeltu, obertu Translations French fermé English enclosed, locked Spanish cerrado Italian chiuso German geschlossen.

terravrímma , nf Definition terra manna (ma fintzes una parte) inghiriada de ocèanos, deasi manna de si dhue pòdere agatare totu is climas Synonyms e antonyms continente, terramanna Sentences lah chi no ti addibbit su rei candu torras a terravrimma! Translations French terre ferme English dry land Spanish tierra firme, continente Italian terraférma German Festland.

tostàdu , pps, agt: tostau Definition de tostare; chi si est intostau, fatu tostau (fintzes mortu), chi no si lassat púnghere e ne segare cun facilidade, chi a dhu incracare no cedet; nau de gente, chi perricat, abbétiat / min. tostaxinu / tostau che perda = tostu che balla, tostu meda Synonyms e antonyms istirau, tiradu / intostadu, tostu / abbetiosu | ctr. abbàmbiu, lenu / gevi, modhe 2. bai ca in su brodu su cocòi tostau gei s'est ammodhiau! ◊ a Luisu in fàbbrica dhu poniant cun su picu a iscrostai tzúcuru chi si fiat callau e sidhau, prus tostau de su cimentu ◊ mi fatzu un'ou a tostau po cenai ◊ Pepe su pane tostau dhu bolet sèmpere a supas 3. babbu tuu parit tostaxinu ma… su coru no dhu portat de pedra! Translations French tendu, ferme, dur English strained, hard Spanish tenso, duro Italian téso, consistènte, sòdo German straff, fest.

tostichínu , agt: tostighinu Definition chi est unu pagu tostau, firmu; nau de gente, chi no si lassat cumbínchere cun tropu facilidade Synonyms e antonyms durànciu, durianu, tostadassu, tostaióngiu, tostianu | ctr. modhiatu, modhincu 2. Zuanne est tostichinu: candho li zirat non bi at diàulu chi l'ammódhicat! Etymon srd. Translations French ferme, dur English solid Spanish consistente, sólido Italian consistènte, sòdo German fest.

«« Search again