isconcàda , nf: isconcata, sconcada Definition cropu giau cun sa conca; decisione leada chentza istare pentzandhodhoe meda / dare isconcadas a boinu = iscúdere a conca bassa Synonyms e antonyms atumbada, istumbada / aconcada, acucada, ancada, ciancarronada, isconchinada, meleda 2. no ia dépiu fàere custa isconcada, no mi fui dépiu pònnere cun custa gioventude! ◊ su piciochedhu fut timendho a dhu brigare po s'isconcada chi iat fatu Etymon srd. Translations French coup de tête English butt, header Spanish cabezazo Italian testata German Kopfstoß.

iscónchinu , nm: iscónchiu Definition móvia de sa conca a cropu, mescamente candho unu no est de acórdiu cun su chi est intendhendho Synonyms e antonyms conchinada, isconchinada, isconchizada, isconchizu, sconchiada Sentences cudhu andai pistabista, feriveri, arrósciu oi de custus, cras de cudhus, a iscónchius, a murrúngius ◊ candho dhi narant cosa istat a iscónchios de conca ma no arrespondhet Etymon srd. Translations French désapprobation d'un signe de tête English headshake to dissent Spanish negación con la cabeza Italian mòssa del capo per dissènso German mit dem Kopf ablehnen.

iscopetàda , nf: iscupetada, scupetada Definition cropu, isparu de iscupeta Synonyms e antonyms archibbusada, fusilada, ischibbusada Translations French coup de fusil English shot Spanish escopetazo Italian schioppettata German Büchsenschuß.

iscorriàda , nf: iscorriata, iscurriada, scorriada Definition cropu de corria, de foete o fintzes de àteru; segada, segadura in s'orrobba Synonyms e antonyms aciotada, illatigada, iscorriolada / dannu, irbrúnchiu, iscórriu, male Idioms csn: onzunu picat s'i. sua = onzunu tenet sos males suos; i. de fogu = pampada Sentences a su fizu li at dadu un'iscorriada de tzinta ◊ li at allutu sa cara chin d-un'iscorriada de chicone 2. no bastat su tzàpulu a s'iscorriada 3. si nche intenniant sos cànticos e sas iscorriatas de sonete dae unu capu a s'àteru de sa vidha ◊ comente finit de narre su frastimu, cudhu piciochedhu at giau un'iscorriada de fogu e ispariu: fiat su maschinganna! Etymon srd. Translations French coup de fouet English stroke Spanish azote (m), latigazo Italian frustata German Peitschenhieb.

iscratzadúra , nf Definition su iscratzare, su segare cosa (es. cambos) a tiradura, a isperradura (in sa frochidha) Synonyms e antonyms iscosciadura Etymon srd. Translations French fente de branches English breaking by drawing Spanish arranque Italian scosciatura German Abbrechen von Zweigen.

iscravadúra , nf Definition su iscravare Synonyms e antonyms iscravamentu | ctr. inclavadura Etymon srd. Translations French action de déclouer English unnailing Spanish desclavamiento Italian schiodatura German Aufnageln.

iscubidalàda , nf: iscuitalata Definition cropu giau cun su cuidu Synonyms e antonyms iscúbidu, iscuidada Sentences fint totu a iscuitalatas pro s'impercare ◊ donzi tantu nche li porria un'iscubidalada a brente e tandho s'ischidabat Etymon srd. Translations French coup de coude English elbowing Spanish codazo Italian sgomitata German Stoß mit dem Ellbogen.

iscubidalàre , vrb: iscuitalare Definition giare cropos de cuidu Synonyms e antonyms incuidare, iscuidare 1 Etymon srd. Translations French donner des coups de coudes English to elbow Spanish codear Italian sgomitare German mit dem Ellbogen stoßen.

iscuidàda , nf: iscuvidada, scuidada Definition cropu giau cun su cuidu Synonyms e antonyms incuidada, iscubidalada Sentences mi desit un'iscuidada ◊ si no rispondhia a tonu fit un'iscuidada bene dada! Etymon srd. Translations French coup de coude English push with the elbow Spanish codazo Italian gomitata German Stoß mit dem Ellbogen.

iscuidàre 1 , vrb: scuidai Definition giare cropos de cuidu Synonyms e antonyms incuidare, iscubidalare Sentences tra frades no s'iscuidant pari pari ◊ iscuidendhe e a cumbata che lu cravo in su puntu giustu pro iscultare Etymon srd. Translations French donner des coups de coudes English to elbow Spanish codear Italian sgomitare German mit dem Ellbogen stoßen.

iserbónzu , nm: iservonzu Definition su iserbare, su ndhe bogare s'erba a tiradura de arraighinas Synonyms e antonyms innetiadolzu, isarghera, iselvinzu, iserbadura, issiligognu, scabiscadura, scadradura Sentences in s'iserbonzu nos cheret tempus ca su laore est brutu meda de erba Etymon srd. Translations French action de désherber English weeding Spanish escarda Italian diserbatura, disèrbo German Unkrautvertilgung.

iseredaméntu , nm Definition su fàere mancare a unu sa parte de su bene chi dh'iat a dèpere tocare de is mannos, su no dhi lassare interessu Synonyms e antonyms diseredamentu, iseretu Sentences sos primos a si opònnere fint sos custrintos, pena sa pérdida de su faedhu e s'iseredamentu dai sos benes Etymon srd. Translations French action de déshériter English disinheritance Spanish desheredamiento Italian diseredazióne German Enterbung.

iserétu , nm Definition su iseretare Synonyms e antonyms diseredamentu, iseredamentu Sentences s'iseretu si faghet una borta solu Etymon srd. Translations French action de déshériter English disinheritance Spanish desheredamiento Italian diseredaménto German Enterbung.

isfilinzonàdu , agt Definition chi est totu iscorriau, a pendhiligiones Synonyms e antonyms filatzigosu, iscorrioladu, lizinidu / cdh. sbalbaciulatu Sentences rupet su muru, rujat sa chisura e che imberghet apalas de un'altura totu isfilinzonadu e munziadu Etymon srd. Translations French couvert de lambeaux, déguenillé English torn in threads (to), frayed Spanish deshilachado Italian sfilacciato, sbrandellato German abgetragen, fransig, zerfetzt.

ismandroníre , vrb Definition lassare sa mandronia, fàere passare sa mandronia Synonyms e antonyms smandronai, spreitzai | ctr. ammandronare, ammandronire Etymon srd. Translations French guérir de la paresse English to act Spanish desemperezarse Italian spoltronire German die Faulheit austreiben.

ispatónzu , nm: ispatzóngiu Definition su ispatzare, illimpiamentu de una terra Synonyms e antonyms ilmatadura, innetionzu, ispatadura, ispatzinzu, isputzucronzu, limpióngiu, matadura Sentences in austu faia s'ispatzóngiu e in cabidanni su carríngiu (A.Barra) Etymon srd. Translations French action de dégarnir un terrain des buisson English clearing of the bushes Spanish desmonte Italian decespugliaménto German Gestrüppentfernung.

ispèra 1 , nf: spera 1 Definition ràgiu de sole, filighedhu de lughe, súlidu de bentu lébiu lébiu: in is negas, nudha, mancu pagu pagu Synonyms e antonyms luche / frina Sentences sos ojos apenas iscanzados lassant passare un'ispera de lughe ◊ s'úrtima ispera de sole innantis de iscurigare 2. si sedent in carrera ue giòvanos bi at e antzianos a leare s'ispera (A.Casula) 3. est nighedha sa note, chene trata de luna: no si biet ispera! ◊ no bi at mancu un'ispera in cussu logu: su bestiàmine est morindhe de su fàdigu Etymon ltn. spera Translations French rayon de lumière, rayon de soleil, souffle de vent English sunbeam, glimmer of light, breeze Spanish rayo de sol, soplo de viento, brizna Italian filo di luce, ràggio di sóle, àlito di vènto German Lichtbündel, Sonnenstrahlen, Windhauch.

isperantziàre , vrb: sperantzai Definition giare bonos ànimos, giare isperu o ibertu bonu Etymon itl. speranzare Translations French donner de l'espoir English to give hope Spanish esperanzar Italian dare speranza German jmdm Hoffnung machen.

ispinghidúra , nf: spingidura Definition su ispínghere; manera de fortzare Synonyms e antonyms ispinghinzu, ispinta, spintua Etymon srd. Translations French action de pousser English pushing Spanish empuje Italian spingiménto German Schieben.

ispínu , nm: spinu Definition ischina de procu, sa petza de s'ischina (ambidhiola) impare cun is ossos (segada a orrugos po ndhe giare a parentes o bighinos) Sentences candho uchidiant su mannale secavant sos ispinos de dare a sos parentes e amicos ◊ mandhaiant sos pitzinnos a giúghere sos ispinos a parentes o famílias amigas Etymon ltn. spinus Translations French carré de porc English saddle of pork Spanish lomo de cerdo asado Italian àrista German Schweinsrücken.

«« Search again